Inițial, „halyava” era denumirea pentru partea de sus a cizmei. Partea superioară a cizmei durează mai mult decât, de exemplu, „capul” (partea care protejează partea superioară a piciorului și se uzează mai repede la mers). Astfel, în vechime, cizmarii nu coseau mereu cizme complet noi, ci desprindeau părțile uzate și coseau părți noi la partea superioară veche — lucrau „pe halyava”, adică cu costuri mai reduse. Astfel, „halyava” a devenit sinonim cu economia, și de asemenea sinonim cu obiectul care a fost obținut gratuit.

O altă versiune a apariției sensului modern al „halyavei” este legată de faptul că într-o cizmă cu partea superioară largă era convenabil să pui ceva repede, să ascunzi ceva — ca într-un buzunar. Astfel, de exemplu, bursele (elevii de la seminarii) puneau în partea superioară („pe halyava”) tot ce reușeau să fure de la piață. De aceea, „halyava” a început să însemne tot ce se putea obține gratis, și apoi tot ce se realiza fără prea mult efort.