post


Data sărbătoririi pe rit vechi: 24 decembrie.
Începând din ajunul Crăciunului, ziua solară crește, iar gerul devine mai puternic. (proverb rusesc)
În limba rusă, seara de 6 ianuarie se numește ajunul Crăciunului sau socelnik. Această denumire provine de la un preparat special de Crăciun socivo pregătit din boabe de grâu, nuci și miere de albine.
Semnificația nopții sfinte în care s-a născut Pruncul Hristos este atât de mare, încât numerotarea anilor în Noua Istorie a omenirii începe tocmai după Nașterea Domnului. În Rusia Kieveană, această sărbătoare a fost deosebit de iubită.
Ajunul Crăciunului este ultima zi a Postului de Crăciun. Slujbele la biserici sunt dedicate în întregime sărbătorii care vine.
În ajunul Crăciunului până la apariția „Stelei de noapte”, adică până la interpretarea cântecelor în timpul Slujbei de noapte „Magii călătoresc cu Steaua”, nimeni nu a mâncat și nici nu s-a așezat la masă. Odată ce pe cer apărea prima flacără strălucitoare, care le-a zis magilor despre nașterea Mântuitorului, oamenii se așezau la mese.
Principalul eveniment culinar al Crăciunului a fost cină. În Rusia Kieveană, în ajunul Crăciunului oamenii au așezat neapărat o legătură de fân proaspăt pe masă, în amintirea creșei în care s-a născut Isus. Masa era acoperită cu o față de masă albă, pe care au fost aranjate douăsprezece bucate, în conformitate cu numărul apostolilor, toate bucatele fiind de post.
Odată ce a început data de 7 ianuarie, pe masă se așezau și mâncăruri cu carne.
Seara târziu, toată familia se așeza la masă. De obicei, evenimentul a avut loc în casa părintească. Pentru ajunul Crăciunului oamenii pregăteau îmbrăcămintea festivă. Se credea că nu se cuvine să te îmbraci în culoarea neagră în ajunul Crăciunului. Erau împodobiți pomii din grădini, trunchiurile lor au fost înfășurate în fân. Se spunea că datorită acestui lucru pomul va crește mai bine.
În ajunul Crăciunului, rușii colindau, potrivit obiceiului. Flăcăii și fetele mergeau dintr-o casă în alta, au cântat colinde și le-au cerut stăpânilor mâncare și bani. Fetele au ghicit: de unde va lătra câinele, de acolo va veni și mirele. Se considera că dacă făceai o baie fierbinte în această zi, vei deveni de o sută de ori mai sănătos.
În această zi au existat o mulțime de semne. De exemplu, nu aveai voie să pleci din casă, altfel primăvara bovinele se vor rătăci în păduri. Se spunea de asemenea că cusutul în seara sfântă va atrage ghinion.
Oamenii au observat multe semne pentru a prefigura viitoarea recoltă. Ziua senină promitea că în grădină vor crește legumele, iar pe câmp va crește grâul. Cerul plin de stele prefigura o recoltă bună de afine, gheața și pământul înghețat adânc – o recoltă de pâine, poteci negre pe zăpadă – o recoltă de hrișcă.
Se spunea că dacă Calea Lactee este plină de stele, vremea va fi însorită.
În această zi își sărbătoresc onomastica persoanele cu numele:
Evghenia, Innokenti, Clavdia, Nikolai, Serghei.