Peste două săptămâni după Revelion, noaptea între 13 și 14 ianuarie, Anul Nou vine iarăși la ruși având o altă denumire — Anul Nou vechi.
Anul Nou vechi este un fenomen istoric rar, o sărbătoare suplimentară care s-a produs în urma schimbului numerotării anilor. Din cauza unor discrepanțe între diferite calendare, o serie de țări sărbătoresc doi „Ani Noi” – pe rit nou și pe rit vechi. Astfel, noaptea între 13 și 14 ianuarie, fiecare își poate permite să sărbătorească încă o dată principala zi a anului. Pentru mulți credincioși, Anul Nou vechi are o semnificație deosebită, fiindcă îl pot sărbători din suflet abia după Postul de Crăciun.
Interesant este faptul că diferența între calendarul iulian și cel gregorian crește cu o zi în fiecare secol în care numărul sutelor începând de la Nașterea Domnului nu poate fi împărțit la 4. De aceea, începând cu 1 martie 2100, diferența va fi de 14 zile.
În calendarul rus vechi, această zi a fost dedicată Sfântului Vasile cel Mare și a fost denumită Ziua Sfântului Vasile. Această zi a fost extrem de importantă pentru tot anul. Seara în fost denumită „generoasă”. Gospodinele pregăteau o mulțime de mâncăruri pentru toți oaspeții și vecinii. Se credea că o masă bogată va asigura un venit bun pentru tot anul.
Deseori în ajunul Anului Nou vechi au loc evenimente ciudate în care oamenii își dezvăluit caracteristici personale deosebite. Posibil, aceasta se datorează faptului că Anul Nou vechi reprezintă o bifurcare a sărbătorii, sau poate fi o chemare a strămoșilor care au sărbătorit Anul Nou în această noapte. Faptul, însă, rămâne sigur, în noaptea între 13 și 14 ianuarie se întâmplă ceva ciudat...
Anul Nou vechi în Belarus
Tradiția de a sărbători Anul Nou vechi în noaptea între 13 și 14 ianuarie a apărut încă din anul 1918 când a fost introdusă nouă numerotare a anilor. Seara înainte de Anul nou este denumită „Seara generoasă”. Această denumire provine de la numele bucatei tradiționale pregătite cu această ocazie – kutia generoasă. Spre deosebire de kutia de post (6 ianuarie pe rit nou), această kutia a fost într-adevăr generoasă: pe masă erau aranjate diverse mezeluri și alte preparate tradiționale.
Anul Nou vechi în Abhazia
Denumirea oficială a Anului Nou vechi în Abhazia este Ajîrnîhua, Ziua Facerii Lumii, renaștere. În Abhazia, această zi este o sărbătore oficială și o zi liberă de la stat. Hecihuama (abh. Anul Nou vechi) este o sărbătoare păgână. Potrivit tradiției, în această zi sunt tăiați cocoși și capre. Acest ritual reprezintă un sacrificiu pentru Șașva, unul dintre cei mai venerați zei al Abhazilor, ocrotitorul fierarilor.
Anul Nou vechi în Serbia
În Serbia, Anul Nou vechi este sărbătorit noaptea între 13 și 14 ianuarie. Tocmai în această noapte, conform calendarului iulian, pe care îl folosește Biserica Ortodoxă Sârbă, împreună cu cea Georgiană și cea din Ierusalim. Interesant este că Anul Nou vechi este sărbătorit în Elveția. În secolul XVI, locuitorii orașului Appenzell nu au acceptat reforma Papei de la Roma Grigore XIII și până în ziua de astăzi sărbătoresc Anul Nou în noaptea între 13 și 14 ianuarie.
Anul Nou vechi în România
Între 13 și 14 ianuarie, românii sărbătoresc Anul Nou vechi. Cel mai des, românii petrec această seară în jurul familiei sau, mai rar, cu prietenii. O masă festivă, haine elegante, lumânări, ghicitori și colinde sunt atributele necesare ale acestei sărbători. Gospodinele coc plăcinte de Anul Nou și pun în ele mici surprize: monede, figurine din porțelan, inele, ardei iuți.