Castelul Corvinilor (ung. Vajdahunyadi vár), sau Castelul Huniazilor, este reședință feudală a regelui Ungariei Iancu de Hunedoara la sudul Transilvaniei, în orașul românesc Hunedoara. Tatăl regelui Matia (Matei) Corvin, Iancu de Hunedoara, l-a construit în mijlocul secolului XV pe o stâncă la picioarele căreia curge râul Zlaști.
Prima atestare scrisă a clădirii fortificate datează din secolul XIV. Atunci fortăreața a fost ovală, singurul turn de apărare s-a aflat în aripa nordică, la sud fiind apărată de un zid de piatră. În anul 1409, pentru meritele sale militare, Vaij, sau Voicu Huniade, a primit fortăreața și teritoriile din jurul acesteia de la regele Ungariei Sigismund.
După moartea lui Iancu, castelul a fost moștenit de Matei Corvin. La ordinul său a fost reconstruită aripa nordică, au fost finalizate lucrările la capelă și au continuat lucrările de finisarea castelului. Atunci castelul s-a transformat într-o clădire rară pentru Europa de Est, care unește elementele goticii târzii și ale arhitecturii renascentiste timpurii.
Castelul a rămas în posesia Huniazilor până în 1508, după ce a mai avut 22 de stăpâni.
În secolul XVIII castelul a trecut în posesia dinastiei Habsburghilor, care l-au transformat în centru administrativ care a coordonat extragerea minereurilor și păstrarea obiectelor din fier (1724—1854).
Intrarea în castel se face pe un pod uriaș, înăuntru este o sală largă pentru ospețele cavalerilor și două turnuri, una dintre care poartă numele lui Ioan de Capistrano, iar celălalt are titlul „Ne boisa” (Nu te teme).
Se spune că tocmai în Castelul Huniazilor timp de 7 ani a fost deținut domnitorul Vlad Țepeș răsturnat de pe tron.
Castelul Corvinilor în orașul industrial Hunedoara este cel mai mare castel gotic din România.
În acest castel au fost filmate câteva pelicule românești și străine istorice și de aventură, precum filmul lui Serghei Tarasov „Aventurile lui Quentin Durward, pușcaș al gărzii regale” (1988), „Călărețul fantomă 2” sau „Contesa însângerată Bathory”.
Musafirii castelului pot participa la o excursie în câteva săli și turnuri ale castelului, vor afla despre legendele stăpânilor acestuia. Nu vor lipsi și legende despre Dracula.
Una dintre legende este legată de o fântână adâncă de 30 de metri din curtea castelului: această fântână ar fi fost săpată de trei prizonieri turci, cărora li s-a promis libertatea dacă vor ajunge la stratul de apă. Dar după 15 ani de trudă, nu au reușit să descopere apă. Inscripția de pe zidul fântânii ne dezvăluie numele prizonierilor și constituie anagrama: „Apă ai, inimă n-ai!”. E ușor să crezi în sinceritatea acestor cuvinte, mai ales dacă vei compara interiorul sumbru al Castelului Corvinilor cu luxul castelului Peleș tot din Transilvania.
