La 17 aprilie 1824, acum 200 de ani, a fost semnată Convenția ruso-americană privind delimitarea frontierelor posesiunilor rusești în America de Nord. America Rusă — denumirea neoficială a posesiunilor ruse din secolele 18-19 din Alaska, Insulele Aleutine și de-a lungul coastei de nord-vest a Americii de Nord. Această denumire a apărut ca urmare a numeroaselor călătorii ale comercianților și navigatorilor ruși în partea nordică a Oceanului Pacific, precum și după înființarea acolo a așezărilor rusești. Colonizatorii ruși au jucat un rol semnificativ în explorarea și dezvoltarea economică a acestor teritorii.
În 1799, guvernul țarist a acordat dreptul de exploatare a Americii Ruse Companiei Ruso-Americane pe o perioadă de 20 de ani. Diplomația rusă, la inițiativa acestei companii, a început negocieri cu SUA din 1808 pentru a reglementa relațiile în partea de nord-vest a Americii de Nord.
La 17 aprilie 1824, la Sankt Petersburg, a fost semnată Convenția privind delimitarea frontierelor posesiunilor rusești în America de Nord. Conform acestei convenții, la 54° 40’ latitudine nordică a fost stabilită o frontieră a așezărilor, la nord de care americanii, iar la sud rușii, au convenit să nu se stabilească.
În încercarea de a menține relații prietenoase cu Statele Unite, Rusia a făcut și concesii – navigația de-a lungul coastei americane a Oceanului Pacific a fost declarată deschisă pentru navele ambelor țări timp de 10 ani. Pe aceeași perioadă, navele părților contractante puteau intra liber în golfuri, golfulețe, porturi și apele interioare în scopul pescuitului și comerțului cu populația locală.
Cu toate acestea, ulterior guvernul american a continuat politica sa expansionistă în partea de nord a Oceanului Pacific – în anii următori au fost semnate mai multe tratate și convenții ruso-americane, marcând începutul retragerii treptate a Rusiei de pe coasta Pacificului a Americii de Nord.
Profitând de înfrângerea Rusiei în Războiul Crimeii (1853-1856), care a dus la devastarea trezoreriei și a arătat vulnerabilitatea teritoriilor din Pacific în fața flotei britanice, guvernul SUA a insistat pentru achiziționarea rămășițelor posesiunilor rusești din America de Nord.
În încercarea de a consolida relațiile cu SUA, și datorită tensiunilor crescute anglo-ruse și falimentului Companiei Ruso-Americane, guvernul țarist a fost nevoit să răspundă intereselor americane. La 30 martie 1867, la Washington, a fost semnat tratatul de vânzare a Alaskăi și a insulelor adiacente acesteia către Statele Unite.