În fiecare zi pe 1 octombrie întreaga lume sărbătorește Ziua Mondială a Vegetarianismului.
Această sărbătoare anuală este menită să crească nivelul de conștientizare a beneficiilor dietei vegetale atât pentru sănătate și ecologie, cât și din punctul de vedere al eticii, și este menit să promoveze diverse aspecte ale vegetarianismului.
Vegetarianismul (din eng. vegetarian, din latina târzie vegetabilis) este un sistem alimentar care exclude consumul produselor de origine animală în totalitate. Precum toate tradițiile, acesta are propria sa istorie, care este, apropo, destul de lungă. Se crede că vegetarianismul și-a luat naștere în țările asiatice în timpuri străvechi, bazându-se pe tradițiile buddhismului și ale hinduismului. În Europa vegetarianismul a apărut abia la începutul secolului XIX, în Anglia, mai exact, unde răspândirea acestei noi mișcări a fost favorizată de învățăturile lui Buddha cu care colonizatorii s-au familiarizat în India. Apropo, tot în Anglia a fost fondată prima societate cu același nume (în anul 1847) și astăzi este țara în care trăiesc cei mau mulți adepți ai vegetarianismului (în jur de 6% din populația totală). Este de remarcat că și-a făcut contribuția la dezvoltarea acestei învățături și criza economică din Europa care a dus la scumpirea unei părți considerabile ale produselor alimentare.
Răspândirea vegetarianismului a fost „favorizată” de teoria evoluției a lui Darwin care a distrus toate justificările religioase și filozofice ale omorârii animalelor. Tot atunci au pornit primele cercetări solide cu privire la vegetarianism, au apărut lucrări despre avantajele hranei vegetale pentru stare de bine și armonie interioară. Sistemul alimentar revoluționar a câștigat din ce în ce mai mulți adepți. De exemplu, Schopenhauer a considerat că vegetarianul este o persoană care deține principii sentimentale și morale mai înalte, iar Bernard Shaw spunea că mănâncă ca o persoană decentă fără să mănânce cadavrele ființelor inocente. Cel mai cunoscut vegetarian rus a fost scriitorul Lev Tolstoi care a considerat că „virtutea nu este compatibilă cu o friptură”. Apropo, în Rusia prima societate a vegetarienilor a fost inaugurată în anul 1901, iar peste 7 ani a fost fondată prima Uniune Mondială a Vegetarienilor.
Vegetarianismul este un sistem alimentar care exclude consumul produselor de origine animală în totalitate.
Cu timpul vegetarianismul s-a răspândit în toată lumea, s-a dezvoltat, s-a transformat, iar cei mai pasionați adepți au început să țină un regim din ce în ce mai strict, renunțând nu numai la carne, dar și la toate celelalte produs de origine animală. Și astăzi vegetarianismul nu pierde din popularitate. Însă motivele pentru care oamenii optează pentru acest stil de viață se diferă. Cineva încearcă să țină pas cu modă, cine vrea să slăbească, cineva vrea să se distingă din majoritate, cineva pentru efectele benefice pentru sănătate, iar cineva din motivele religioase și spirituale. Însă nu toți reușesc să rămân vegetarieni, fiindcă vegetarianismul nu este încă o dietă sau o mișcare la vogă, este un stil de viață și o mentalitate corespunzătoare.
Potrivit statisticilor, astăzi în lume sunt aproape un miliard de vegetarieni. Drept urmare, în jur de 10-11% din populația totală de pe Pământ a renunțat la carne, considerând că astfel nu numai își întăresc sănătatea, dar și ajung la un echilibru spiritual. Lozinca acestora este „Nu am omorât pe nimeni”.
Trebuie menționat că teoria clasică a vegetarianismului presupune nu numai renunțare la carne, cultura contemporană a vegetarianismului include numeroase curente diverse. De exemplu, dieta cu alimente crude (mâncarea alimentelor care nu au fost gătite sau procesate) sau fructorianism (fructe, legume, fructe de pădure, semințe, nuci, însă fără consumarea rădăcinilor și a plantelor rădăcinoase) sau lactovegetarianism (în afară de hrană vegetală, sunt permise laptele, lactatele și ouăle) și altele. Însă mulți dintre adepții acestei culturi respectă principiile stricte ale vegetarianismului, renunță la utilizarea blănilor, a pielii animalelor, a lânii, a mătăsii etc. Aceștia sunt numiți vegani.
Dezbaterile aprinse în jurul avantajelor și al dezavantajelor ale vegetarianismului se țin demult, inclusiv și în rândul medicilor. După cum consideră medicii, acest stil de viață are numeroase beneficii indispensabile, precum scăderea sănătoasă în greutate, scăderea riscului de obezitate și a dimensiunii de colesterol care se absoarbe în organism odată cu mâncare. Însă sunt și niște dezavantaje. În primul rând, renunțarea la carne duce la lipsa aminoacizilor și a mineralilor vitale în organism. Drept urmare se deteriorează oasele, pielea, părul..., de asemenea, oamenii care nu mai mănâncă carne, pot întâmpina o problemă foarte gravă – cardiomiopatia, sau leziuni ale mușchiului cardiac.
De aceea medicii avertizează cu privire la „vegetarianismul fanatic” care presupune privarea conștientă de proteine animale, aminoacizi și vitamine fără recompensarea acestora cu alte alimente. Doar un vegetarianism corect nu dăunează organismului. Acest regim alimentar poate fi benefic, însă doar pentru adulți, nu este sănătos să vă obligați copiii să ducă același stil de viață. Pentru copii acest regim alimentar este absolut inadmisibil, fiindcă organismul unui copil este în creștere, iar privarea de alimente de natură animală poate duce la întârziere de dezvoltare fizică. De asemenea vegetarianismul este contraindicat femeilor gravide deoarece sunt riscuri de sarcină pierdută, femeilor care alăptează și vârstnicilor.
Printre adepții celebri ai vegetarianismului sunt Pitagora, Platon, Leonardo da Vinci, Vincent van Gogh, Lev Tolstoi, Emile Zola, Franz Kafka, Bernard Shaw, Benjamin Spock, Thomas More, Voltaire, Rousseau, Adam Smith, Byron, Bob Dylan, Richard Gere, Adriano Celentano, Brad Pitt , Sting, Natalie Portman, Steven Seagal, Paul McCartney, Tom Cruise, Leonardo DiCaprio, Demi Moore, Laima Vaikule, Stas Namin, Mihail Zadornov, Nikolai Drozdov, Victor Pelevin, Olga Șelest și mulți alți oameni celebri.
În mod tradițional printre cele mai vestite acțiuni și evenimente ale Zilei Vegetarianismului care au loc în diferite țări ale lumii sunt flashmoburi a căror idee este să nu omorâm animale pentru mâncare; evenimente gastronomice, de exemplu, în această zi în meniurile multor restaurante se găsesc doar bucate vegetariene, iar magazinele fac reduceri la fructe și legume; au loc discuții despre vegetarianism, masterclassuri și degustări de opere de artă gastronomice vegetariene etc. Apropo, în Thailanda și China în această perioadă se organizează multe festivaluri vegetariene vestite.