Data prăznuirii pe rit vechi: 14 februarie.
Sfântul Chiril era un misionar din Bizanț care, împreună cu fratele său Sfântul Metodiu, a conceput primul alfabet slav care ulterior va fi denumit „alfabetul chirilic”. Potrivit tradiției, în anul 862 la Constantinopol unde s-au stabilit frații au venit trimișii de la cneazul Moraviei Rastislav care au cerut să-i fie trimiși câțiva învățători care le-ar putea explica credința moravilor în limba lor maternă. Patriarhul i-a ales pe sfinții frați Chiril și Metodiu. Ulterior, aceștia au tradus cărțile bisericești din limba greacă veche în limba slavă veche, au învățat oamenii să scrie, să citească și să țină slujbe.
În Rusia Kieveană Sfântul Chiril a fost denumit „cel care arată primăvară”, fiindcă în această zi oamenii au judecat cum va fi vremea primăvara. Dacă această zi era frumoasă, atunci primăvara urma să fie geroasă. Dacă veneau înghețuri, țăranii se apucau să bea sbiten fierbinte. Această băutură din miere cu condimente s-a bucurat de popularitate în rândul rușilor din timpuri străvechi. Rușii l-au băut de câteva ori pe zi, îl vindeau în aer liber și în cârciumi.
În ziua Sfântului Chiril rușii obișnuiau să spună: „Zăpada se topește și îmbibă câmpurile cu apă”. Țăranii au încercat să țină zăpadă cât mai mult pentru ca să se topească și să sature solul cu apă. Pentru această bărbații ieșeau pe câmpuri și călcau zăpada în picioare. În regiunile sudice ale Rusiei, în ziua Sfântului Chiril țăranii au început să aducă balegă pe câmpuri.
De asemenea, în această zi în Rusia Kieveană femeile au adus cadouri moașelor care le-au ajutat în timpul travaliului.
În această zi își sărbătoresc onomastica persoanele cu numele:
Gheorghi, Isaaki, Kirill, Konstantin, Mihail, Rafail, Trifon, Fiodor.