În fiecare an, la 8 februarie, societatea științifică își marchează sărbătoarea profesională, Ziua Științei Ruse, stabilită prin Decretul Președintelui FR de la 7 iunie 1999 nr. 717.
La 8 februarie 1724, prin Decretul Senatului, la ordinul împăratului Petru I, în Rusia a fost fondată Academia de științe. În anul 1925 a fost redenumită în Academia de știință a URSS, iar în anul 1991, în Academia Rusă de Științe.
Potrivit Decretului, sărbătoarea a fost stabilită „având în vedere rolul remarcabil al științei naționale în dezvoltarea statului și a societății, urmând tradițiile istorice și pentru a marca aniversarea a 273 de ani de la ziua înființării în Rusia a Academiei de științe”.
Mihail Lomonosov, Ivan Pavlov, Dmitri Mendeleev, Konstantin Țiolkovski, Piotr Kapița, Lev Landau, Igor Kurciatov, Pavel Alexandrov, Serghei Koroliov, Andrei Saharov, toate aceste mari personalități reprezintă doar o mică parte a oamenilor de știință ruși care au adus contribuții considerabile în știința mondială.
Rusia a devenit prima țară în care a fost dezvoltată știința despre biosferă, a fost descoperit tabelul periodic al elementelor chimice, a fost lansat primul satelit artificial al Pământului, a fost efectuat primul zbor al omului în spațiu, a fost introdusă în exploatare prima centrală nucleară.
Mulți oameni de știință din Rusia și URSS au fost distinși cu Premiul Nobel. Primul om de știință rus căruia în anul 1904 i-a fost acordat Premiul Nobel, era academicianul Ivan Pavlov pentru cercetarea asupra fiziologiei aparatului digestiv, apoi în anul 1908, Ilia Mecinikov a obținut Premiul pentru lucrarea științifică despre imunitate, în anul 1978 fizicianul sovietic Piotr Kapița a fost distins cu Premiul pentru descoperirea superfluidității heliului lichid. Ultimul laureat rus al Premiul Nobel este fizicianul K. Novosiolov care a obținut Premiul în anul 2010 pentru experimentele novatoare în domeniul cercetării grafenului bidimensional.
În prezent, Academia Rusă de Științe include 30 de departamente în diverse entități teritoriale ale Rusiei și direcții de cercetare, trei departamente regionale, 15 centre științifice regionale, precum și numeroase instituții. Academia reprezintă succesor al Academiei Ruse de științe medicale și al Academiei Ruse de agricultură.
Se înființează infrastructuri de cercetare care permit soluționarea problemelor științifice pe scară largă. În cadrul programului de megagranturi au fost înființate peste 200 de laboratoare de nivel mondial, conduse de oameni de știință care determină tendințele dezvoltării științifice globale
Astăzi oamenii de știință ruși păstrează tradițiile vechi de secole, dezvoltă direcțiile perspective ale științei, dezvoltă tehnologii avansate, pregătesc ucenici.