Unul dintre cele mai elegante sporturi provine din Sankt Petersburg. În 1914, în orașul de pe Neva, a fost înființată o școală de mișcare artistică în cadrul Cursurilor Superioare ale lui Piotr Lesgaft. Materia principală combina acrobația cu coregrafia, așa că a fost numită gimnastică ritmică.

Profesorii noii școli și-au unit experiența în domenii similare: gimnastică estetică, dans și gimnastică ritmică, dar și dansul liber al celebrei balerine Isadora Duncan. De altfel, viitoarele sportive erau instruite de artiști ai Teatrului Mariinski. Aceștia le familiarizau cu dansul clasic, istoric și de caracter.

Cu câteva luni înainte de începutul celui de-Al Doilea Război Mondial, în aprilie 1941, a avut loc la Leningrad primul campionat local de gimnastică ritmică. În 1948, a fost organizat primul Campionat Unional. La mijlocul anilor 1950, sportivele sovietice au început să susțină demonstrații în străinătate, iar în scurt timp, Federația Internațională de Gimnastică a recunoscut acest nou sport.

În 1963, la Budapesta, a avut loc primul campionat internațional de gimnastică ritmică. Victoria i-a revenit sportivei sovietice Liudmila Savinkova, care a devenit prima campioană mondială în această disciplină.

Din 1984, competițiile de gimnastică ritmică fac parte din programul Jocurilor Olimpice.