În data de 25 octombrie pe rit vechi în Rusia Kieveană a venit timpul pentru un ritual deosebit: plânsul strămoșilor.
În această zi natura plânge: fie plouă, fie ninge. Așa că oamenii au început și ei să plângă, ceea ce s-a transformat în ritualul denumit plânsul strămoșilor. În această zi se pomenesc rudele și prietenii răposați.
Rușii mergeau neapărat la cimitir, făceau curat la mormintele celor dragi, aprindeau o lumânare bisericească. În trecut nu se mânca și nici nu se bea (mai ales, băuturi alcoolice) la pridvorul bisericii, nu se lăsa mâncarea pe morminte, în schimb se dădea de pomană săracilor. Acasă gospodinele aranjau o masă bogată, serveau bucatele plăcute ale celor decedați.
În afară de acesta, rușii ajutau orfani și cei necăjiți, fiindcă viața lor nu a fost deloc ușoară. Rușii obișnuiau să spună: „Să fii orfan înseamnă să plângi toată ziua”. Precum săraci, orfanii au fost considerați defavorizați și necăjiți. De aceea, întregul sat a avut grijă de copiii care au rămas fără părinți. Să furi de la orfan sau să-l minți era un păcat mare.
În ziua plânsului strămoșilor au existat tradiții speciale pentru vânzători, le-a fost interzis să mănânce pâine. Cei care au vândut grâu, nu puteau să se mute, altfel puteau să nu mai aibă noroc.
Femeile nu puteau să plângă în pernă.
Unul dintre cele mai mari păcate a fost să furi de la orfan sau să-l minți.
Dacă nu-i dai pâine săracului, vei avea ghinion.
Nu se mânca pâine, altfel anul viitor va fi greu.

Semnele observate în această zi:
Ceața de dimineață pe 7 noiembrie însemna că va veni vremea mai caldă.
Dacă stelele străluceau slab, ziua va fi mohorâtă.
Dacă sunt multe frunze pe copaci, iarna va fi lungă.
Dacă în această a fost multă zăpadă, la anul va fi o recoltă mare de grâu.