Ianuarie pare a fi cea mai „festivă” lună din Rusia: o sărbătoare trece treptat într-alta și așa mai departe!
Ianuarie este luna preferată a rușilor fiindcă începe cu 8 zile nelucrătoare. Însă, în ianuarie există mai multe motive pentru sărbătorire.
7 ianuarie – Crăciun
Una dintre sărbătorile creștine, a doua ca importanța după Paște în calendarul ortodox. În această zi Biserica sărbătorește nașterea lui Isus Hristos, toate festivitățile fiind destinate slăvirii Domnului. Credincioșii se salută între ei cu formula: „Hristos s-a născut!” și răspund: „Îl slăvim!”. La biserică au loc slujbe solemne.
Rușii ortodocși încep să sărbătorească Crăciunul încă pe 6 ianuarie – în Ajunul Crăciunului. Este ultima și cea mai aspră zi a postului de Crăciun de 40 de zile: Biserica învață să ne abținem de mâncare, singurul preparat special permis este un amestec de boabe de grâu fierte cu miere de albine sau fructe uscate. Pe 6 ianuarie începe o serie de slujbe bisericești de Crăciun.
Înainte de Revoluție de 1917, Crăciunul în Rusia a fost sărbătorit pe 25 decembrie, conform calendarului iulian. Începând din 1918, țara a hotărât trecerea pe calendarul gregorian, așa că sărbătoarea fost mutată cu 13 zile înainte.
În Uniunea Sovietică, data de 7 ianuarie a fost o zi nelucrătoare până în anul 1929. Tradiția de a se odihni în această zi a fost reluată abia în anul 1991.
6-18 ianuarie – Sviatki (Zilele de „hărți” între Crăciun și Bobotează)
Sviatki este o perioadă de 12 zile între Crăciun și Bobotează. Acestea încep în Ajunul Crăciunului și se încheie în Ajunul Bobotezei.
Această perioadă de sărbătorire are rădăcini păgâne. În perioada dinainte de creștinism, imediat după solstițiul de iarnă de pe 20-22 decembrie, popoarele slave au sărbătorit Koliada (Colind) care a însemnat schimbul de sezoane și venirea iernii. Creștinismul a încercat să înlăture tradițiile păgâne cu noile sărbători religioase: din acest motiv Crăciunul a fost stabilit în data de 25 decembrie, o dată foarte apropiată de solstițiul de iarnă. Sviatki s-au transformat în sărbătoare creștină, însă nu și-au pierdut componenta păgână.
12 zile de Sviatki au fost considerate o perioadă de trecere: în tradiția păgână însemna trecere de iarnă la primăvară, în creștinism – o perioadă între cele două sărbători religioase principale. În conștiință populară, acest extrasezon a permis să colinde, oamenii mergeau în vizite, interpretau cântece rituale, colinde, și chiar ghiceau. Astăzi, în această perioadă sunt organizate petreceri populare.
14 ianuarie – Anul Nou pe rit vechi
Neoficial, această sărbătoare marchează încheierea festivităților de Anul Nou: mulți oameni își strâng brazii și decorațiunile de Crăciun, iluminația festivă din orașe este demontată.
În anul 1699, țarul Petru I a dispus reforma care vizează sistemul de numerotarea anilor în Rusia. Începând din anul 1700, a fost modificată numerotarea anilor: în loc de Facerea lumii (din anul 5508), aceasta a început cu Nașterea Domnului. De asemenea Petru I a mutat sărbătorirea Anului Nou de la 1 septembrie la 1 ianuarie, ceea ce corespunde cu tradiția bizantină. Începând din anul 1918, țara a trecut de la calendarul iulian la cel gregorian, iar numerotarea s-a mutat cu 13 zile înainte. Astfel, Anul Nou gregorian de pe 1 ianuarie este data de 19 decembrie, conform calendarului iulian. Drept urmare, 1 ianuarie, conform calendarului iulian este 14 ianuarie, conform calendarului gregorian. Așa că Anul Nou „vechi” este Anul Nou conform calendarului iulian, adică pe rit vechi.
Apropo, Biserica Ortodoxă Rusă sărbătorește începutul anului bisericesc conform tradiției bizantine pe 1 septembrie conform calendarului iulian (sau pe 14 septembrie conform calendarului gregorian).
19 ianuarie – Boboteaza sau Botezul Domnului
Această tradiție creștină este dedicată Botezului lui Isus Hristos în râul Iordan: în acest moment Domnul s-a prezentat pentru prima dată ca Mântuitorul lumii și s-a arătat Sfânta Treime.
În această zi, în toată țara, în gheața râurilor se fac copci, iar preoții ortodocși sfințesc apa râurilor. Apa de Bobotează este considerată sfântă, tămăduitoare pentru suflet și corp. Creștinii se scufundă în apă de trei ori în numele Sfintei Treimi. Înainte de fiecare scufundare se face cruce.
O parte importantă a sărbătorii este Ajunul Bobotezei. În această zi credincioșii postesc: singurul preparat permis este un amestec de boabe de grâu cu miere și fructe uscate. În Ajun, la biserică se țin slujbe și are loc prima sfințire a apei.
25 ianuarie – Ziua Tatianei
În această zi, în anul 1755, împărăteasa Elisaveta a semnat decretul privind fondarea Universității din Moscova. Conform calendarului iulian, acest eveniment a avut loc pe 12 ianuarie, în amintirea Sfintei Tatiana de la Roma.
În anul 1791, într-unul dintre pavilioanele Universității a apărut Biserica Sfintei Mucenițe Tatiana. Este considerată ocrotitoare a instituției de învățământ, precum și a tuturor studenților.
Pe 25 ianuarie 2005, Președintele Rusiei a semnat decretul privind stabilirea Zilei de Studențime din Rusia în data de 25 ianuarie.