Recunoscut ca adăpostind una dintre cele mai mari rezervații de zimbri din Europa, parcul natural de aici este locul în care traseele turistice leagă între ele valori reprezentative pentru cultura românească. O scurtă vizită în acest loc poate îmbina spiritualitatea și cultura cu diversitatea faunei și a florei ce se regăsește aici.
Cu o nu foarte mare vechime în rândul parcurilor naționale din țară, datând abia din anul 1999, Parcul Natural Vânători - Neamț a fost înființat cu scopul de a conserva o populație de zimbri  aflată în Rezervația Dragoș Vodă. Situat în nordul județului Neamț, pe versantul estic al Munților Stânișoarei și pe Subcarpații Neamțului, parcul constituie una dintre cele mai mari atracții turistice din zona Moldovei, atât pentru vestigiile culturale care se regăsesc pe raza lui, cât și pentru traseele destul de lejere care sunt o introducere destul de cuprinzătoare în ceea ce privește biodiversitatea locului.
Aproape 85% din suprafața parcului este reprezentată de păduri. Putem vorbi așadar de un loc în care pădurea este prioritară, încercându-se menținerea ei la această stare actuală de conservare.
Flora.
Întinderea pe o suprafață semnificativă, precum și mediul prielnic, a făcut ca aici să se găsească o importantă varietate de specii floristice, specifice zonei de deal și de munte (cu o altitudinea joasă). Dintre speciile de aici, 50 sunt considerate rarități, unele fiind ocrotite prin lege: tisa, angelica, bujorul, bunghișorul, oușorul sau daria. Aproximativ 50% dintre speciile endemice din România pot fi întâlnite în parc.
Pădurile de foioase adăpostesc numeroase specii de ciuperci, 580 de specii, lichenii sunt reprezentați de 57 de specii, iar mușchii de 157 de specii. Din punctul de vedere al fondului forestier este de menționat că 40% din suprafața parcului este acoperită cu fag, urmat de brad 30%, molid 15% și gorun 2%. În momentul actual, peste jumătate din fondul forestier este reprezentată de arbori seculari.
Fauna.
Deși cunoscut ca ținutul zimbrului, Parcul Natural Vânători - Neamț este un agregator de faună diversă, până acum fiind identificate 35 de specii de mamifere. Pe raza parcului se întâlnesc majoritatea speciilor din fauna carpatină, cum ar fi: râsul, pisica sălbatică, jderul, lupul, ursul brun, vidra, vulpea, cerbul carpatin, căpriorul, iepurele sau mistrețul. Totodată, aici regăsim și 17 specii de amfibieni, dar și 105 specii de păsări. Dintre acestea se pot întălni șase răpitoare de zi: uliul păsărar, uliul porumbar, acvila țipătoare mică, șorecarul comun, șorecarul încălțat și viesparul și patru răpitoare de noapte: huzurezul mic, huhurezul mare, cucuveaua și ciuful de pădure. Reptilele care pot fi întâlnite pe raza parcului sunt specifice zonei de deal, mai puțin de munte, cum ar fi: vipera, șarpele de casă, gușterul și șopârla de câmp.
Arii protejate și rezervații naturale:
În zona Parcului Natural Vânători - Neamț se întâlnesc patru rezervații, dintre care trei au denumiri parcă preluate din folclorul românesc, toate trei fiind declarate pentru conservarea fondului forestier. În apropierea parcului se află și Lacul Cuejdel, foarte important pentru România datorită faptului că este cel mai mare lac de baraj natural din țară.
Pădurea de Argint.
Este o rezervație mixtă, atât forestieră, cât și peisagistică, întinsă pe teritoriul comunei Agapia, mai exact pe terasa inferioară a pârâului Topolița, pe o suprafață de de 2,4 ha. Denumirea de pădure de argint vine de la mestecenii seculari care se regăsesc în aceste locuri.
Codrii de Aramă.
Situată la o altitudinea cuprinsă între 550 și 650 metri, rezervația forestieră se întinde pe o suprafață de aproximativ 21 ha, pe dealul Filiorul din comuna Agapia. Aceasta este formată, în cea mai mare parte, de goruni seculari, puși în evidență ăn special toamna de coloritul specific. Aici mai pot fi întâlnite peste 300 de specii de plante.
Pădurea de Smarald.
Denumită și Rezervația de Stejar “Dumbrava”, pădurea este situată la o altitudine cuprinsă între 445 și 470 metri, între valea pâraielor Neamț și Nemțișor și se întinde pe o suprafață de 56 ha.
Rezervația de zimbri și faună carpatină Dragoș Vodă.
Aflată în apropierea Mănăstirii Neamț este una dintre cele patru rezervații de zimbri aflate pe teritoriul țării noastre, totodată fiind numărată și printre cele mai mari rezervații destinate zimbrilor din Europa. Este de menționat faptul că, din cadrul acestei rezervații, mai mulți zimbri au fost lăsați pentru prima dată în libertate în România, fiind monitorizați electronic, în încercarea de a repopula pădurile cu această specie. Rezervația se întinde pe o suprafață de 11 500 ha, aici găsindu-se și alte specii din fauna autohtonă. În rezervație se găsesc și trei lacuri cu nume reprezentive pentru fauna rezervației, Zimbrilor, Căprioarelor și Cerbilor.
Rezervația naturală Lacul Cuejdel.
O altă rezervație din apropierea parcului este cea constituită în jurul Lacului Cuejdel, cel mai mare lac de baraj natural de pe teritoriul țării noastre. Este situată la o distanță de 25 km de Piatra Neamț, în munții Stânișoarei. Lacul s-a format în urma unei alunecări masive de teren, iar acum întraga rezervație se întinde pe o suprafață de 114 ha. Lacul are o lungime de 1 km și o adâncime de aproximativ 16 m. Liniștea codrilor, precum și peisajul sălbatic caracteristic, străjuiesc această minune a naturii.
De vizitat:
Traseul dintre mănăstirea Agapia și schitul Sihla, ce vă poartă printre păduri seculare de o rară frumusețe;
Toamna prin pădurile din parc sau prin rezervația Codrii de Argint, pentru coloritul specific;
Formațiunea geomorfologică naturală denumită “Peștera Sfintei Teodora”;
O vizită la Mănăstirea Neamțului, în a cărei bibliotecă se găsesc în jur de 15 000 de volume, din care 549 sunt manuscrise;
O vizită la Rezervația Dragoș Vodă pentru a vedea zimbrii, dar și alte specii din fauna carpatină.

Știați că:
Aici a fost construită prima pasarelă suspendată într-o pădure din România? Aceasta are o lungime de 200 metri și o înălțime de 15 metri și este dedicată observării vegetației și faunei.
Rezervația Dragoș Vodă a fost înființată în anul 1968, iar doi ani mai târziu au fost aduși aici 3 zimbri din Polonia? Aceștia au primit nume românești, Rarău, Roxana și Raluca?
În anul 1975 zimbrii din rezervație au rupt gardul și au trăit în libertate timp de 3 săptămâni, ajungând până în Poiana Grajduri și Piscul Brăileanca?
În toată lumea mai există doar aproximativ 3000 de exemplare de zimbri?
În jurul anilor ’70, peliculele românești “Frații Jderi” și  “Ștefan cel Mare - Vaslui 1475” au fost filmate pe aceste meleaguri?
Aici a fost tipărită pentru prima dată opera “Desciptio Moldaviae” a lui Dimitrie Cantemir, în anul 1825?