Conform calendarului vechi, această zi este sărbătorită pe 31 august. Biserica Ortodoxă comemorează în această zi pe Sfântul Ciprian din Cartagina, care a trăit în secolul al III-lea. A fost episcopul Cartaginei și s-a remarcat ca un teolog desăvârșit; o mare parte din lucrările sale sunt dedicate reflecțiilor asupra apostaziei. De asemenea, Sfântul Ciprian este cunoscut drept fondatorul învățăturii canonice despre unitatea bisericii.
În Rusia, se spunea că în ziua de Cuprian (Ciprian), cocorii se adună în mlaștini și țin un sfat: când să plece spre sud și pe ce cale să o apuce. De aici provine și numele secundar al sărbătorii – „Sfatul Cocorilor.”
În această zi, se obișnuia să înceapă culesul merisoarelor, denumite popular „boabe de cocor” sau „cocorine.” Până la această dată, intrarea în mlaștini era interzisă. „Nu atinge bobițele de merisoare până când nu se vor aprinde, căci ele alungă întunericul în mlaștinile adânci,” spuneau înțelepții. Se credea că încălcarea acestei interdicții atrăgea nenorociri: fetele deveneau sterpe, băieții își pierdeau mințile, iar pe adulți îi trăgea necuratul în mlaștină.
În ziua de Cuprian, prima persoană trimisă la cules de merisoare era cineva născut în această zi; se spunea că aceștia știu drumul către cele mai bune locuri unde cresc cele mai mari merisoare. Din aceste fructe se pregăteau diverse delicii, cum ar fi merisoarele zaharisite sau plăcinte cu merisoare. Se fierbeau de asemenea compoturi, jeleuri și gemuri delicioase.
Totodată, în această zi, oamenii începeau recoltarea rădăcinoaselor: napi, morcovi, sfeclă și cartofi. Aceste legume erau apoi gătite la abur, prăjite sau coapte, iar cartofii ocupau locul central pe masă. Țăranii obișnuiau să spună: „Cartoful este sprijinul pâinii.”
Onomastica zilei:
Alexandru, Vladimir, Ghenadie, Dmitrie, Cuprian, Miron, Mihail