Pe stil vechi, data de 3 decembrie este dedicată pomenirii Sfântului Ioan Tăcutul în calendarul ortodox. Potrivit tradiției, încă din copilărie, Ioan a început să studieze Sfânta Scriptură și să se roage. După moartea părinților săi, tânărul și-a împărțit averea: o parte a fost oferită săracilor, iar restul a fost donat pentru construirea bisericilor. Apoi s-a retras la mănăstire, unde a trăit timp de 10 ani, până când a fost numit episcop al Bisericii din Kolonia.
Cu toate acestea, dezamăgit de amestecul autorităților în treburile spirituale, Ioan și-a părăsit funcția și a plecat la Ierusalim, unde a devenit un simplu călugăr la mănăstirea Sfântului Sava. Acolo a depus jurământul tăcerii, iar mai târziu, dorind o izolare completă, s-a retras în pustiu. Timp de nouă ani, a trăit singur, hrănindu-se cu ierburi. Ulterior, starețul Sava l-a convins să se întoarcă la mănăstire, unde Ioan a trăit 66 de ani, vindecând oamenii prin puterea rugăciunii sale.
În Rusia, ziua lui Ioan Tăcutul era considerată prielnică pentru tăcere. Se spunea că cine va păstra tăcerea pe tot parcursul zilei va deveni mai elocvent în anul următor. O superstiție veche sugera că tăcerea nu doar că protejează de necazuri, ci atrage și norocul. „Ivan tace, vestea bună crește,” obișnuiau să spună oamenii, adăugând că forțele necurate ar putea fura glasul celor care vorbesc prea mult.
În această perioadă, și pădurea de iarnă era liniștită, doar trosnetele copacilor spărgeau tăcerea. Vânătorii mergeau în pădure pentru a prezice cât va dura vremea liniștită, analizând cât de sus își ascund veverițele rezervele de ciuperci.
Sărbătoriții zilei: Andrei, Gavriil, Gheorghe, Efrem, Ivan, Nicolae, Sava, Teodor.