post

Istoricul Teatrului

Teatrul Mariinski este un simbol al culturii ruse. Cronologia trupei sale începe din 12 iulie 1783, când a fost emis Decretul de înființare a comitetului teatral „pentru conducerea spectacolelor și a muzicii”, iar în octombrie s-a deschis Teatrul Bolșoi, pe locul căruia în prezent este situat Conservatorul din Sankt Petersburg.
Construcțiile unei noi clădiri pentru viitorul teatru Mariinski au început în 1859 pe locul Circului Ecvestru, care s-a aflat vizavi de teatru Bolșoi, distrus de incendiu. Teatrul, care și-a deschis ușile la 2 octombrie 1860 cu premiera operei «Viață pentru țar» a compozitorului Mihail Glinka, a devenit cunoscut sub numele Teatrul Mariinski în cinstea țarinei Maria Alexandrovna, soția țarului Alexandru al II-lea. Mai târziu, la fațada principală cu vedere la piață a fost construită o nouă clădire cu un vestibul, scară principală și un foaier.

Teatrul Mariinski în diferite epoci

Garnitura decorativă excepțională a sălii s-a păstrat în mare măsură până în zilele noastre. Dacă pe scena veche timp de decenii a domnit trupa italiană, pe scena nouă imediat au ocupat-o artiștii ruși. În teatrul vechi, trupa rusă a jucat doar începând din a doua jumătate a anilor 1850, în repertoriul lor a intrat și premiera operei lui Alexander Dargomîjski «Sirena» în 1856. În sezonul 1885-1886, la Teatrul Mariinski s-a stabilit permanent trupa de balet din Sankt Petersburg.
Mulți cântăreți remarcabili au cântat pe scena Teatrului Mariinski în vremurile prerevoluționare și sovietice, inclusiv Fiodor Șaliapin, Leonid Sobinov, Boris Ștokolov și alții.
Din 1988, directorul artistic și dirijorul șef al teatrului este Valeri Gherghiev. Trupa de operă a teatrului face des turnee. Printre cele mai bune producții ale teatrului, trebuie remarcate tetralogia „Inelul Nibelungului” de Richard Wagner, „Otello” de Giuseppe Verdi, „Jucătorul” de Serghei Prokofiev, „Lady Macbeth din Mțensk” de Dmitri Şostakovici și alții.