Este posibil ca acesta să fi ținut dieta vegetală neintenționat, dar din motive de sănătate, presupun oamenii de știință.
Domnitorul Valahiei Vlad Țepeș (1431-1476) care a devenit prototipul contelui Dracula din romanul lui Bram Stoker (1847-1912), ar putea să fi ținut o dietă pe bază de plante. După cum relatează ziarul The Times, această concluzie a fost trasă de membrii grupul internațional de oameni de știință care au cercetat 3 scrisori scrise de către Vlad Țepeș în anii 1457 și 1475 care s-au păstrat în arhivele din România. Urmele biochimice de pe documentele păstrate în Transilvania au fost descoperite în anul 2019 de oamenii de știință ruși Gleb și Svetlana Zilberstein, care locuiesc și își desfășoară munca în Israel. Analiza markerilor biologice proteice realizată de către echipa savanților din Italia în frunte cu Maria Gaetana Giovanna Pittalà, a demonstrat că Țepeș ar putea să fi suferit de afecțiuni respiratorii, și de gemolacrie, o boală rară care ar fi putut face ca lacrimile sale să fie amestecate cu sânge. În august 2023 descoperirile oamenilor de știință au fost publicate în ziarul Analytical Chemistry.
„Încă un detaliu privitor la cercetare l-a menționat Glem Zilberstein într-un interviu cu The Times: „Proteinele [descoperite pe scrisorile] se află doar în mâncarea pe baza de plante. Prototipul vampirului ar putea să fi fost vegan”, a declarat acesta.
După cum crede omul de știință, nu este neapărat vorba despre o alegere conștientă a lui Țepeș. „În secolul XV clima în Europa a fost foarte rece, mâncarea a fost puțină. Conform concluziilor bioarheologilor, în toată Europa, chiar și în familii de aristocrați, mâncarea a fost foarte săracă, iar carnea a fost consumată extrem de rar, a subliniat Zilberstein. Dracula ar fi putut să fie vegetarian sau vegan ca urmare a unei diete proaste sau a problemelor de sănătate”.
Grupul lui Gleb Zilberstein folosește de mult timp propria metodă de analiză biochimică. Spre exemplu, această metodă a ajutat să descopere că liderul sovietic Iosif Stalin (1878-1953) a suferit de gută și a luat medicamente pe baza sărurilor de litiu, care au fost și un medicament pentru calmare. În timpul realizării analizei manuscrisului lui Giacomo Casanova în Biblioteca Națională din Paris, oamenii de știință au stabilit că bărbatul a suferit de gonoree. Evidențele acestui fapt au existat și înainte, dar nu au fost dovedite. Cercetătorii au aflat că pe document au rămas urmele sulfidului de mercur cu care în secolul XVII au fost tratați pacienți cu boli venerice.