La rezervația naturală Saiano-Șușenski de la sudul ținutului Krasnoiarsk trăiesc unele specii rare ale animalelor. Aici trăiesc leopardul zăpezilor, pisica manul, renul nordic de pădure. Rezervația a fost inclusă în sistemul rezervațiilor naturale UNESCO în anul 1985.
Oamenii de știință s-au gândit să înființeze o rezervație naturală pe malul râului Enisei atunci când a fost conceput proiectul de hidrocentrală locală. Râul a fost blocat în anul 1975, iar în anul următor aici a apărut o rezervație naturală.
Lacul de acumulare a avut o influență considerabilă asupra ecosistemului ținutului Krasnoiarsk. Din cauza inundației a 1.2% din suprafața rezervației, de pe aceste teritorii au dispărut vulpile și viezurii care nu s-au putut adapta la noile condiții de viață. Din cauza murdăriei în jurul rezervorului de apă, animalele nu s-au apropiat de el. A dispărut aproape toată flora. Teritoriul a rămas inundat în jur de cinci ani.
Primele s-au adaptat unele plante. Malurile lacului de acumulare s-au transformat într-o oază verde care a devenit sursa de hrană pentru erbivori. Apoi aici s-au întors prădători și capitate. După construcția hidrocentralei s-a schimbat și clima locală: pe malurile râului Enisei vremea a devenit mai caldă.
Flora și fauna rezervației naturale sunt extrem de diversificate. Aici trăiesc în jur de 100 de specii de animale: rare, pe cale de dispariție sau introduse în Cartea Roșie a Federației Ruse. În păduri trăiesc veverițe și zibeline, glutoni și elani, râși și lupi.
Cerbii comuni, leoparzii zăpezilor, moștii și pisicile manul, toate aceste animale rare locuiesc pe teritoriile inaccesibile ale ținutului Krasnoiarsk. Odată cu construirea hidrocentralei, în rezervoarele de apă a crescut populația de știuci, bibani, au apărut plăticile.
În rezervație naturală trăiesc în jur de 300 de specii de păsări. Unele dintre ele locuiesc pe teritoriul rezervației în permanență, altele pleacă după cuibărit. Sunt trecuți în Cartea Roșie barza neagră, codalbul și șoimul de stepă.
O mare parte a teritoriului al rezervației naturale Saiano-Șușenski, peste 1000 de kilometric pătrați, este acoperită de păduri de cedri. Aici cresc zadele, pinii și brazii. Aici sunt păstrați cu grijă multe soiuri de plante, sunt înscrise în Cartea Roșie peste 10 tipuri de mușchi rari.
La începutul secolului, în Altai, leopardul zăpezilor era considerat pe cale de dispariție. Astăzi în lume există în jur de 7000 de exemplare, 100 dintre ele locuiesc pe teritoriul Rusiei. Pe teritoriul rezervației naturale locuiesc 10 leoparzi ai zăpezilor. Ei sunt supravegheați cu mare atenție: pe teritoriul rezervației se află camere de supraveghere, pe gâtul leoparzilor sunt puse zgărzile cu un dispozitiv montat de urmărire GPS. Pentru prima dată o astfel de zgardă a fost pusă pe gâtul leopardului zăpezii Mongol în anul 2008. Supravegherea animalelor face posibilă determinarea numărului speciilor, studierea obiceiurilor lor și a locurilor de răspândire.
Vă puteți afla pe teritoriul rezervației doar după eliberarea unui permis special din partea administrației. Activitățile precum vânătoarea, pescuitul, defrișarea, pășunatul bovinelor, cositul, culegerea ciupercilor, a fructelor de pădure, a plantelor sălbatice sunt strict interzise pe teritoriul rezervației.