Paharul din sticla tăiată este un vas universal potrivit pentru orice băutură.
Sărbătoarea cu numele amuzant „Ziua Paharului din sticla tăiată” există de fapt și nu doar în glumele despre iubitori de băutură.
Și deși istoria acestei sticlării specifice datează de câteva secole, 11 septembrie este considerată ziua de naștere a acesteia. După cum demonstrează surse istorice, în această zi din 1943 la fabrica de sticlă din orașul Gus-Hrustalnîi a fost produs primul pahar din sticlă tăiată sovietic.
Designul paharului din sticla tăiată în stil sovietic (cu o margine netedă în partea de sus) îi aparține Verei Muhina, autoarea compoziției monumentale „Muncitorul și femeia din gospodărie colectivă”. Cu toate acestea, nu există dovezi documentare în acest sens. Potrivit unor rapoarte, Vera Muhina a dezvoltat forma paharului special pentru unități sovietice de alimentație colectivă.
Paharul „lui Muhina”, datorită inelului neted care circulă în jurul circumferinței și care îl distinge de un pahar din sticla tăiată de formă tradițională, s-a dovedit a fi nu numai foarte durabil, ci și potrivit pentru spălarea în mașina de spălat vase. Din această cauză, paharele sovietice din sticla tăiată au fost folosite de mulți ani în cantine, în trenuri și au fost folosite și în automatele de vânzare stradală care vindeau băuturi carbogazoase.
Dimensiunile unui pahar din sticla tăiată standard sunt de 65 de milimetri ca diametru și 90 de milimetri ca înălțime. Apropo, în timpurile sovietice, paharele erau produse în diferite volume - 50, 100, 150, 200, 250 și 350 de mililitri.
Însă primul pahar avea 16 fețe, care este considerat astăzi „clasicul genului”. Există exemplare cu 12, 14, 18, 20, precum și cu 17 fețe (dar nu sunt atât de tipice, deoarece este mai ușor să produci pahare cu un număr par de fețe). În partea de jos a paharului, de regulă, a fost gravat prețul: 7 sau 14 copeici (atât au costat cele cu 20 de fețe).
Dacă vorbim despre un pahar de sticlă tăiată obișnuit (fără o față superioară netedă), atunci era cunoscut mult mai devreme, pe vremea lui Petru cel Mare. Se atestă că paharul de sticla tăiată a fost dat împăratului ca un vas indestructibil pentru consumul de băuturi alcoolice. Împăratul, care, după cum se știe, era pasionat de construcții navale, a apreciat darul, spunând că un astfel de pahar nu va cădea pe podea în timp ce corabia se legănă și, dacă va cădea, nu se va sparge.
Mai târziu, un pahar pentru ceai cu 12 fețe a fost înfățișat în tabloul „Natura moartă de dimineață” al celebrului artist rus Kuzma Petrov-Vodkin. Acest vas a devenit precursorul paharului de sticla tăiată sovietic.