Acum 56 de ani pe 18 octombrie anul 1967 stația spațială „Venus-4” a obținut primele date de pe suprafața Venusului.
Venus este cea mai apropiată de Pământ planetă a sistemului solar. Încă în 1761 savantul Mihail Lomonosov a presupus că Venus are propria atmosferă, însă abia după 200 de ani primele stații interplantare automate au început să realizeze zboruri cosmice la Venus și au contribuit la informațiile existente despre această planetă.
Pe 4 iunie în anul 1960 a fost publicată ordonanța guvernului URSS „Privind planurile de explorarea spațiului cosmic” care a dispus crearea unei rachete cu 4 trepte pentru realizarea zborurilor la Marte și Venus.
Prima lansare reușită a rachetei cu stație interplanetară automată (SIA) a avut loc pe 12 februarie în anul 1961. SIA a intrat pe orbită, a înconjurat Pământul și pentru prima dată s-a îndreptat spre Venus deasupra Africii ecuatoriale. Această stație a fost denumită „Venus-1”.
Când oamenii de știință au proiectat primele aparate pentru explorarea atmosferei și a suprafeței acestei planete, nu au știut încă care este presiunea atmosferică potrivită pentru acestea. Primăvara anului 1961 „Venus-1” a zburat la 100000 de km de la planetă. În februarie 1966 racheta „Venus-2” a zburat la 24000 de km de la Venus.
Pe 1 martie în anul 1966 aparatul „Venus-3” a aterizat pe Venus, ceea ce a fost primul zbor interplanetar între Pământ și Venus. Însă aparatul nu a reușit să livreze datele despre suprafața Venusului pe Pământ.
Pe 12 iunie 1967 a fost lansată stația „Venus-4” care a aterizat pe Venus pe 18 octombrie. Pentru prima dată s-au desfășurat măsurări în atmosfera unei alte planete în timpul aterizării cu parașuta a rachetei pe Venus. Cercetările stației au dovedit că pe Venus nu există câmp magnetic și centuri de radiații. Tocmai atunci a fost determinat conținutul atmosferei.
Cercetările ulterioare ale planetei s-au desfășurat cu succes. În perioada între 1970-1983 aparatele cosmice „Venus” au stăpânit aterizarea moale, au trimis pe Pământ poze ale Venusului în alb-negru, iar apoi și colorate, au început lucrări de cartografiere globală a suprafeței Venusului.
În decembrie anul 1984 au fost lansate aparatele cosmice sovietice „Vega-1” și „Vega-2” destinate explorării Venusului și a cometei Halley. În iunie anul 1985 aceste rachete au ajuns la Venus și au aruncat în atmosferă module de aterizate. În rezultatul experimentelor realizate prin intermediul aparatelor cosmice, Venus reprezintă o planetă destul de bine explorată.