După revoluție, bolșevicii au interzis sărbătorirea Crăciunului, dar pentru copii au păstrat pomii de Crăciun, unde cadourile erau „oferite” de liderul revoluției.

În cultura sovietică a existat o întreagă direcție – „Leniniana”. Era vorba despre un corpus de diverse opere de artă, avându-l ca protagonist pe Vladimir Lenin: picturi, postere, ilustrații, sculpturi și monumente, dintre care multe încă pot fi găsite în orașele din Rusia.

În 1918, bolșevicii au interzis Crăciunul ca sărbătoare religioasă. Ulterior, a fost interzisă și tradiția „burgheză” de a împodobi bradul. Aceasta a fost restabilită abia în 1935, în timpul lui Stalin.

Dar bunul „bunic Lenin” nu putea să lase copiii fără cadouri. Astfel, mitologizarea liderului a început să includă și tematica de Anul Nou.

Scriitorul-bolșevic Vladimir Bonci-Bruievici povestea cum, în toiul Războiului Civil, în anul friguros și sărac 1919, Lenin a dat ordin să se organizeze o sărbătoare pentru copii:

„Găsiți de unde puteți turte dulci, bomboane, pâine, pocnitori, jucării și mâine seara mergem la școala Nadiei [Krupskaia, soția lui Lenin - RB] să îi vizităm. Vom organiza o sărbătoare pentru copii, iar pentru cheltuieli iată banii.”

Potrivit versiunii scriitorului, Lenin s-a jucat cu copiii, a dansat cu ei în jurul bradului, i-a servit cu dulciuri și a băut ceai împreună cu ei:
„Vladimir Ilici iubea foarte mult copiii, iar copiii simțeau asta.”

Remake-ul artistic al amintirilor lui Bonci-Bruievici a devenit cartea lui Aleksandr Kononov „Pomul de Crăciun din Sokolniki”. Din ilustrațiile acestor opere a apărut tema „Lenin lângă pomul de Crăciun”.