post
post
post

 

Dacă ne-am putea întoarce cu aproximativ 2.500 de ani în urmă, am găsi pe dealul Cătălinei o cetate traco-getică, ce stăruia împrejurimile. În interiorul cetății, pe o suprafață de 5 hectare se aflau locuințele conducătorului cetății și ale celor apropiați lui, iar jos, la poale, erau așezările celorlalți, ale oamenilor de rând care cultivau pământurile. Descoperirile din interiorul cetății Cătălina au adus argumente convingătoare despre cultura viței de vie la Cotnari, tocmai din timpurile lui Burebista (82-44 î.Hr).

Se spune că numele de Cotnari este dat de meșteșugul cotitului butoaielor (cot – a coti, a măsura și ar – meșter). La 1599 Cotnariul (cu 3.500 de fumuri) era unul dintre cele mai mari târguri ale Moldovei, după Suceava și Bacău.

Primele mențiuni istorice ale podgoriei de la Cotnari datează din secolul al XVIII-lea. Nicolaie Costin scrie că viile Cotnarilor erau cunoscute înainte de întemeierea Moldovei, la 1359, iar A. D. Xenopol menționează existența viilor de aici la 1288. Radu Rosetti merge mai departe și menționează podgoria la 1250.

O dată cu începutul sec. al XV-lea relatările despre podgoria de la Cotnari devin substanțiale, din perioada domniilor lui Petru al II-lea (1444-1449), Ștefan Cel Mare (1457-1504) și Despot-Vodă (1561-1563), când podgoria a atins o cotă maximă atât prin mărimea ariei cultivate cu viță de vie, cât și prin calitatea vinului obținut. Primele evidențe cu privire la suprafața de vie pe totalul podgoriei datează din 1830 când 500 de pogoane din cele 720 de la Cotnari aparțineau localnicilor.

Compania Cotnari este inima podgoriei Cotnari din anul 1948. Dragostea localnicilor pentru creșterea și rodul viței de vie ne-a învățat să prețuim fiecare boabă purtătoare de soare și să împărtășim cu ceilalți bucuria vieții.

Drumul vinului este lung, dar plin de recompense. Avem permanent grijă de cele peste 1.700 de hectare cu plantații de vie prin lucrări agricole performante. Specialiștii noștri lucrează în laboratoarele combinatului sau în vii, pentru obținerea unor noi soiuri de viță de vie și a unor noi cupaje de vinuri.

„Podgoriile sfinte” de la Cotnari, cum le-a numit Dimitrie Cantemir, sunt rodul unei îndeletniciri străvechi viti-vinicole. Din antichitate și până astăzi, vița de vie a îmbrățișat neîntrerupt dealurile molcome ale zonei, profitând din plin de particularitățile acestora.

Podgoria este adăpostită de vânturi și de curenții locali reci, datorită fenomenului de phoenizare a maselor de aer, ce determină un proces de încălzire. Perioada mai – septembrie este caracterizată de o nebulozitate cu valori reduse, favorizând insolația, creșterea strugurilor și acumularea zahărului. Solurile sunt extrem de favorabile culturii de viță de vie, cu o textura luto-nisipoasă, bogate în humus și baze schimbabile.

Iată de ce, Grasa de Cotnari de exemplu, nu s-a adaptat în nicio altă podgorie din România sau din lume.
Podgoria a fost mereu dăruită cu „bună potrivire de oameni înțelepți și de la natură”. (Mihail Sadoveanu)
Podgoria Cotnari face parte din Regiunea viticolă a Podișului Moldovei, fiind situată în cea mai mare parte a sa pe Coasta Cotnari – Hârlău, un segment important din marea Coastă Moldava. Reputatul academician român Valeriu D. Cotea o apreciază ca fiind „una dintre cele mai renumite regiuni viticole din țara noastră”. Această regiune se distinge prin personalitatea viței de vie și versanții bine însoriți, prin finețea vinurilor albe obținute aici și mai ales pentru dragostea tradițională a locuitorilor pentru cultura vinului.

În timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al României, vinurile de Cotnari participă pentru prima dată la un concurs internațional. Astfel, la Paris, Grasă de Cotnari a obținut distincția supremă. De-a lungul timpului, atât Grasă de Cotnari, cât și celelalte vinuri de Cotnari au obținut un mare număr de distincții la concursurile internaționale și naționale de vinuri la care au fost prezente.

Sunt puțini cei care știu că la 1560, Cotnariul era unul dintre cele mai mari târguri din Moldova, cu 3.500 de „fumuri”. Iată mai jos principalele urme de istorie și tradiție, care se pot vizita în Cotnari:
Cetatea Cătălina. Este o cetate traco-getică din secolul IV înainte de Hristos. Edificiu deosebit, cu elemente de fortificații din piatră, cetatea este considerată monument de categorie A.

Necropola de la Cucuteni. Locuințele de suprafață cu vestigii arheologice autohtone descoperite la Cucuteni uimesc astăzi atât de mult lumea științifică, încât se vorbește despre „arta cucutiană”. În centrul câmpului de tumuli de pe dealul Gosan se află mormântul principal, considerat princiar datorită monumentalității construcției de piatră unice în țară.

Ruinele bisericii lui Despot-Vodă. Primul Colegiu din țară a fost înființat de Despot-Vodă la Cotnari, în anul 1562. Cunoscut ca „Academie” sau ca „Școală Latină”, Colegiul a fost frecventat în primul an de activitate de aproximativ 150-200 de studenți din toată Moldova.

Biserica Sf. Parascheva. Legenda spune ca Ștefan Cel Mare, Domn al Moldovei, vrând să construiască o biserică s-a suit pe unul dintre dealurile Cotnarilor și a tras cu arcul. Pe locul unde a căzut săgeata a fost înălțată din porunca lui, Biserica Sfânta Parascheva între anii 1491-1493.

Vinoteca și hrubele de la Cotnari. De-a lungul istoriei, colecționarea vinurilor valoroase a constituit o reală pasiune pentru o mulțime de oameni care apreciază vinul la adevărata lui valoare. Cele 15 hrube se întind pe o suprafață de peste 2 km și reprezintă atracția principală a turiștilor. Cele mai vechi vinuri datează din anul 1957.