Adesea, aceste animale copitate se adună în turme și încep să se rotească într-un loc. Văzut de sus, acest fenomen este captivant: alergarea cerbilor în cerc, cu o precizie remarcabilă, are un efect hipnotic.
De ce formează cerbii o astfel de figură neobișnuită?

Instinct de apărare
Deși cerbii trăiesc alături de oameni de mult timp, nu au fost complet domesticiți. În aceste animale încă curge sângele sălbatic, amintindu-le că trebuie să fie mereu gata să fugă sau să se organizeze pentru a proteja exemplarele vulnerabile – bătrânii, bolnavii, femelele și puii.

Acest fenomen nu este specific doar cerbilor. În sălbăticie, alte specii de copitate, precum bivolii, vacile sau chiar elefanții, formează adesea cercuri în caz de pericol. Atunci când apare o amenințare, ele se grupează, lăsând în centru pe cei ce au nevoie de protecție.
Totuși, aceste „hore” nu sunt formate mereu. Animalele mai puternice stau la margine, orientându-și coarnele sau colții către prădător. În astfel de cazuri, șansele ca prădătorul să reușească un atac sunt minime.

Și cerbii au păstrat acest instinct natural de apărare. Exemplarele tinere, bătrâne sau rănite, precum și femelele gestante, atrag prădătorii – urși sau lupi. Aceste animale copitate nu se pot apăra singure, așa că se adună în turmă și încep să se rotească în jurul membrilor vulnerabili.
Pentru un prădător, acest „zid” este aproape imposibil de străpuns. Astfel, șansele ca animalul flămând să renunțe la atac cresc considerabil. Fiecare cerb protejează spatele celui din față și creează un obstacol pentru cei care vor să ajungă la exemplarele mai slabe. Totuși, posibilitatea unui atac din partea prădătorilor rămâne.

Adesea, cerbii formează „hore” chiar și în țarcuri. Se pare că nu se bazează prea mult pe gardurile construite de oameni.
Din perspectiva noastră, cerbii din țarcuri sunt în siguranță. Dar este posibil ca aceste animale copitate să simtă în continuare frică și să nu se simtă în largul lor, chiar dacă sunt înconjurate de un gard solid.

De asemenea, cerbii pot „juca hora” datorită agilității și activității lor. Spre deosebire de vaci, care folosesc un principiu similar de apărare în caz de pericol, cerbii sunt mult mai rapizi. Vacile se bazează pe puterea coarnelor, în timp ce cerbii au un comportament mai activ prin natura lor.

Mituri și ipoteze despre rotația turmei
Rotația turmei nu este doar un efect comportamental, ci poate avea și o semnificație simbolică. În ritualurile nomazilor, cercul reprezintă atât mișcarea fizică, cât și cea mentală. Adesea, cercul sau elipsa, formate de cerbi prin mișcare, sunt asociate cu dinamica nomadă și opuse staticii pătratelor, caracteristice culturilor sedentare. Chiar și concepte precum „samsara” sau „mandala” simbolizează mișcarea, viața. În artă, aceste concepte sunt deseori reprezentate prin forme circulare.

Omul, la fel ca multe animale, are o percepție acută asupra spațiului înconjurător și a propriei poziții în cadrul acestuia. Într-o interpretare simplificată, putem spune că, pe de o parte, omul simte curaj și energie atunci când își înconjoară inamicii. Pe de altă parte, experimentează teamă și nesiguranță când este el însuși înconjurat.

Unii cercetători consideră că cercul, în sine, nu are proprietăți predeterminate, dar atunci când apare mișcare în interiorul său, se întâmplă ceva extraordinar. Mai ales când se mișcă o masă, o turmă – apare impresia că spațiul este cucerit. Gândiți-vă la simbolurile infinitului sau timpului – ele sunt adesea reprezentate prin roți sau figuri de opt. În subconștient, acestora li se „adaugă” ideea de mișcare.

La nomazii nenți, multe manevre legate de pășunat sau de deplasarea turmelor de cerbi sunt executate conform unui model circular. De exemplu, tabăra se desfășoară sub forma unei panglici în mișcare, iar la popas se strânge într-un cerc sau semicerc. Cercetătorii susțin că toate acțiunile lor – pășunatul turmei, oprirea mișcării, organizarea unei tabere sau finalizarea unui ritual – tind să aibă o formă rotunjită.

De altfel, cercul are o semnificație aparte în viața nenților. Chiar și baza locuințelor lor tradiționale – chum – este circulară. Unele ritualuri, de asemenea, sunt realizate în cerc. Spre exemplu, în timpul nunților, caravana înconjoară mai întâi de trei ori chum-ul tatălui miresei, iar apoi de trei ori pe cel al mirelui. Chiar și dansurile lor includ mișcări circulare, ceea ce reflectă legătura profundă cu rădăcinile, istoria și tradițiile lor.