post
post

 

În primăvara anului 1964, înaintea meciului de sferturi de finală al Cupei Europei dintre URSS și Suedia, cei o sută de mii de spectatori de pe Stadionul Central Lenin au izbucnit în aplauze. Redactorul-șef al publicației France Football i-a înmânat portarului sovietic Lev Iașin "Balonul de Aur" — premiul pentru cel mai bun jucător european al anului.

Biografia sa este, fără exagerare, legendară:

- De 11 ori cel mai bun portar al URSS
- De cinci ori campion al Uniunii Sovietice
- De trei ori câștigător al Cupei URSS

Însă, în 1962, Iașin lua în serios ideea de a-și încheia cariera sportivă. Atunci, la Campionatul Mondial, Lev Iașin a primit șapte goluri în patru meciuri. După înfrângerea în sferturile de finală împotriva Chile, echipa națională sovietică s-a întors acasă. Suporterii dezamăgiți l-au considerat pe Iașin vinovat pentru tot.

I-au trimis scrisori furioase, i-au spart geamurile apartamentului în care locuia și i-au spus că este timpul să se retragă din fotbal. Fiecare ieșire a sa pe teren era însoțită de fluierături și strigăte. Nimeni nu bănuia că în acel meci nefast, Lev Iașin jucase cu o contuzie cerebrală, primind o lovitură cu mingea în cap chiar la începutul jocului.

Dar, după doar un an, Iașin a condus echipa Dinamo Moscova la victorie în campionatul național — în 27 de meciuri a primit doar șase goluri. Iar în toamnă, a jucat în echipa mondială la meciul centenar al fotbalului pe stadionul "Wembley". Alături de el pe teren au ieșit Eusebio, Denis Law, Alfredo Di Stefano, Francisco Gento. Portarul sovietic nu a primit niciun gol.

Presa occidentală era în extaz. Nu degeaba Iașin este numit "caracatița":

"Agilitatea lui este excelentă, curajul său este pur și simplu uimitor!"

Iar portarul național al Angliei, Gordon Banks, a recunoscut: "Un singur timp petrecut pe teren cu el mi-a fost suficient pentru a înțelege: avem în față un geniu".

Curând după aceea, Lev Iașin a jucat în meciul din optimi pentru calificarea la Campionatul European — fotbaliștii italieni au început să-l numească pe portarul sovietic "diavolul".

Când a venit momentul să fie ales cel mai bun jucător al anului 1963, juriul format din 21 de jurnaliști sportivi din țările membre ale UEFA l-au numit cel mai bun pe Lev Iașin.

Iașin rămâne singurul portar care a primit acest prestigios premiu. În 2020, France Football l-a recunoscut drept cel mai bun portar din istorie.