„Nu există nimic mai uimitor și emoționant în muncă decât să observi cum, printre straturi și tușe, încep să se formeze trăsăturile chipului sfânt și cum, treptat, te privesc ochi înțelepți, blânzi și rugători, de parcă ar fi vii”, spune Anna Kornilova.

Maestra în pictura de icoane, în vârstă de 23 de ani, ne-a povestit cum creează o icoană, pas cu pas:

Mai întâi, Anna gândește multe nuanțe: subiectul, dimensiunea, stilul general, schema de culori, prezența aurului și a gravurii.
Ea comandă o scândură de mărimea și forma necesară de la un tâmplar.
Anna aplică pe scândură gelatină dizolvată sau clei de piele în mai multe straturi și o lasă la uscat timp de 10 ore.

Apoi, ia o pânză naturală de in, o înmoaie în clei timp de 2-3 ore, o lipește pe scândură și o usucă bine.
Toarnă cretă în cleiul lichid cald și frământă cu atenție levkasul (grundul pentru icoane), strecurându-l prin organza. Astfel, curăță amestecul de particulele dure care ar putea zgâria suprafața aurită. La final, Anna adaugă o jumătate de linguriță de ulei de in.

Înainte de a aplica levkasul, scândura se freacă cu o soluție specială din clei și cretă. Apoi, levkasul se aplică în mai multe straturi, cu uscare între ele, iar pe acest strat, pictorul de icoane desenează imaginile.
Dacă icoana trebuie să fie aurită, se folosesc foițe de hârtie de țigară cu aur de transfer.

După aurire, Anna începe să „dezvăluie” treptat imaginea în culoare, pas cu pas. În termeni bisericești, „a dezvălui” sau „a deschide” o icoană înseamnă a umple cu vopsele desenul pregătit.

Icoana se dezvăluie în straturi subțiri și transparente. În timpul lucrului, cum spune maestra, trebuie să ai grijă să nu aplici vopseaua prea dens. Este important ca pictura să păstreze o transparență moderată și o vivacitate. Tușele trebuie să formeze spațiul și să urmeze conturul figurilor.