Data prăznuirii pe rit vechi: 2 februarie.
Sărbătoarea a primit această denumire fiindcă tocmai în această zi Pruncul Iisus i-a întâmpinat pe Sfinții Simeon și Ana. Potrivit tradiției evreiești, după 40 de zile de la naștere fiecare mamă trebuia să aducă copilul la biserică. Pentru a îndeplini Legea lui Dumnezeu Preacurata Fecioară Maică a venit la Ierusalim, purtându-l pe Pruncul Iisus. De asemenea, în biserică a venit, purtându-se de Duhul lui Dumnezeu, bătrânul Simeon căruia i s-a prorocit cu nu va muri până nu îl va vedea pe Mântuitor. A fost însoțit de prorocița Ana, o bătrână evlavioasă care a așteptat demult mântuire în Ierusalim.
În popor această zi era considerată începutul primăverii (a doua întâmpinare are loc în sărbătoarea Soroki (data de 9 (22) martie potrivit calendarului de sărbătorile slavilor), iar a treia, la Bunăvestire). Înghețurile din ziua Întâmpinării Domnului erau ultimele din acest an, după aceea țăranii nu mai îndrăzneau să meargă cu sania la distanțe mari. Această zi era considerată una dintre cele mai mari sărbători ale primăverii.
În Rusia Kieveană, la nord-vest sărbătoarea era denumită Gromnițe (din rus. grom – tunet). Oamenii aduceau la biserici lumânări pentru sfințire. Apoi în timpul furtunii (și al tunetului) țăranii aprindeau aceste lumânări pentru a alunga ghinionul. Oamenii care se aflau pe patul de moarte țineau în mâini gromnițele (așa erau denumite lumânările) pentru a se proteja de spiritele rele. De asemenea, în această zi oamenii dădeau foc la părul unuia celuilalt pentru a se vindeca de dureri de cap.
În ziua Întâmpinării Domnului, oamenii au avut grijă de orătănii. De exemplu, au dat ovăz la găini, spunând un descântec: „Dacă dai ovăz la găini, vara vei avea multe ouă”. Și invers: „Dacă găina va bea multă apă (adică nu va mânca), stăpânii vor avea ghinion”.
Existau multe zicale legate de această sărbătoare. De exemplu, se spunea: „La Întâmpinarea Domnului s-au întâlnit iarna și cu vara”; „Soarele, de vară, iar gerul, de iarnă”; „Ziua, este mai mult soare, noaptea, este mai puțin rece”; „Iarna întâlnește primăvara, vrea s-o înghețe, dar de la efortul său doar transpiră”.
Existau și unele semne de vreme. Se credea că dacă ninge, primăvara va veni târziu. Asemenea, dacă pe cer erau multe stele albe. Țăranii au aruncat un băț pe stradă și se uitau dacă zăpada o va acoperi, în acest caz vor fi recolte mici de ierburi. Dacă ziua era liniștită și însorită, vor fi recolte bune de in. Topirea gheții prezicea o recoltă bună de grâu, iar vântul, pomii din belșug.
În această zi își sărbătoresc onomastica bărbații pe nume Vasili.