Data prăznuirii pe rit vechi: 27 februarie.
În această zi este adus omagiul Sfântului Cuvios Procopie Decapolitul, un călugăr mărturisitor care a trăit în secolul VIII.
De regulă, în Ziua Sfântului Procopie a venit primăvara adevărată, zăpada s-a topit, drumurile de iarnă au dispărut. În popor se spunea: „Procopie Cel de Iarnă construiește un drum, iar Procopie Cel de Sfârșitul Iernii îl distruge”; „Procopie a distrus drumul și s-a împotmolit singur”; „În ziua lui Procopie zăpada a persistat, iar apoi s-a dus în râu”. Înainte de pleca din curte, țăranii au ascultat drumul, au verificat astfel dacă era sigur. De asemenea, au ascultat melodia zăpezii care se topea, dacă picăturile cădeau rapid și mult, nu era recomandat să pleci într-un drum lung.
În schimb, se putea vâna iepurii din pădure. Vânătorii aveau propriile semne: era de rău augur dacă iepurele îți trece strada, însă dacă este un câine, nu este un ghinion mare dar nici nu poți să te aștepți la succes.
Țăranii au fost atenți la verbină. Dacă bobocii încep să se înflorească de sus, atunci este recomandat să înceapă semănatul mai devreme. Dacă bobocii din vârf nu se înfloresc, al doilea semănat va aduce o recoltă mai mare. Țăranii au așteptat să apară ghioceii. Odată ce încolțeau primii ghiocei, țăranii au început să cultive pământul.
În această zi își sărbătoresc onomastica persoanele cu numele:
Makar, Mihail, Nison, Piotr, Prokop, Serghei, Stepan, Timofei, Iulian, Iakov.