post


Data prăznuirii pe rit vechi: 23 februarie.
Sfântul Policarp a fost ucenic al Sfântului Apostol Ioan și, ulterior, Episcopul Smirnei. Uneori acesta a fost denumit „tatăl creștinilor din întreaga Asie”. Din vasta colecție de scrieri ale Sfântului Policarp s-a păstrat „Epistola către Filipeni” în care Episcopul îl laudă pe Sfântul Apostol Paul.
În Rusia Kieveană această zi a fost deosebit de tristă pentru domnișoare care și-au strâns rochiile. „Fato, închide-ți cuferele cu veșminte”, se spunea în popor. Dacă nunta nu s-a petrecut înainte de săptămâna de Maslenița, atunci trebuia să aștepte până la sfârșitul primăverii.
Între timp fetele nu iroseau timpul și încercau să-i ademenească pe potențialii miri. Pentru acesta s-au făcut diverse ritualuri. De exemplu, fetele au așteptat să apară luna nouă, iar după ce o vedeau, se învârteau pe călcâi, spunând descântecul următor: „Luna nouă, fă să se învârtă mirii în jurul meu așa cum mă învârt eu în jurul tău”. De asemenea, fetele au măturat pe furiș tot praful din curte în casă, șoptind: „Atrag în casa mea oameni buni, nu pe hoți. Intrați la mine în casă mirii din alte curți”.
În ziua Sfântului Policarp se spuneau zicale despre coțofene, de exemplu: „În această zi coțofana nu prezice vizita oaspeților, nu vine în casă înainte de gazdă”; „Coțofana a început să-și facă un cuib în pădure”; „E timp pentru coțofenele să plece în pădure, iar pentru cocoși de mesteacăn să-și înceapă cântecul”. Țăranii au fost atenți la comportamentul acestor păsări: dacă coțofana se ascundea sub acoperiș, vine un viscol. Într-adevăr, venirea frigului era foarte probabilă. Acest lucru se reflectă în proverbul: „Lunii martie îi place să păcălească, se laudă cu ger și se așază pe nas”.
În această zi își sărbătoresc onomastica persoanele cu numele:
Alexandr, Alexei, Ivan, Kliment, Kuzma, Mihail, Moisei, Nikolai, Polikarp, Serghei, Fiodor.