Arhanghelul Mihail este unul dintre cei mai puternici îngeri, care participă în cel mai activ mod în viața Bisericii. În Sfânta Scriptură Arhanghelul Mihail este denumit „Mare Voievod”, „conducătorul întregii Oștiri Cerești” și este înfățișat ca un luptător împotriva Satanei și oricărei nedreptăți în rândul oamenilor. De aceea, în tradiția bisericească este denumit „arhistrateg”, adică comandant suprem, conducător.
Biserica îl venerează pe Arhanghelul Mihail ca pe un apărător al dreptei credințe și luptător împotriva ereziilor și răului. Sfântul Mihail este adesea ilustrat purtând o sabie sau o lance și călcându-l pe gât pe Lucifer.
Minunea Arhistrategului Mihail a avut loc în secolul IV. În apropierea orașului Hierapolis era un loc numit Herotopa, în acest loc a fost ridicată biserica în cinstea Arhistrategului Mihail. În acel loc în mod minunat a izbucnit din pământ un izvor vindecător de toată boala. Unul din mulţi credincioşi care s-au perindat pe la acest izvor, a cărui fiică s-a vindecat prin această apă, a construit pe acel loc, în semn de recunoştinţă, o mică biserică închinată Arhanghelului Mihail. Arhistrateg Mihail i s-a arătat în somn tatălui fetei mute, care era păgân, și i-a spus că fata va primi darul vorbirii dacă va bea din acest izvor.
Într-adevăr, după ce a băut apa din izvor, fata s-a vindecat și a început să vorbească. După această minune toată familia lor s-a convertit la creștinism și prin eforturile tatălui în acest loc a fost ridicată Biserica Sfântului Arhistrateg Mihail. Cu timpul, mulți dintre păgâni au început să vină la izvor și se botezau din cauza minunilor care se făceau la acest izvor.
În această biserică şi lângă izvorul tămăduitor timp 60 de ani a trăit Cuviosul Arhip, cel care vorbea cu Dumnezeu şi petrecea o viaţă cu adevărat cerească. Acest sfânt al lui Dumnezeu era ca un far călăuzitor pentru creştini, pentru că se îngrijea cu rugăciunea şi cu sfaturile spre mântuirea credincioşilor. Păgânii din Colose, ştiind de faima cuviosului, au decis să-l ucidă pe Arhip și să distrugă biserica.
Au pus stăvilar pe două râuri care curgeau aproape de locul unde trăia cuviosul, astfel încât atunci când se va sfărâma barajul, apele învolburate să distrugă biserica şi izvorul Sfântului Arhanghel. Sfântul Arhip s-a rugat cu patos pentru a preveni această tragedie. Sfântul Arhanghel Mihail i-a auzit rugăciunile și s-a arătat în chip minunat, a lovit cu un toiag piatră și a oprit năvălirea apelor, care au rămas ca un zid nemişcat înaintea bisericii.
Biserica a rămas nevătămată, iar păgânii îngroziți au fugit de la biserică. Sfântul Arhip și creștinii care au venit la biserică L-au slăvit pe Dumnezeu și i-au mulțumit Sfântului Arhistrateg Mihail pentru ajutor. Locul unde se află piatra despicată care a înghiţit apele se numeşte Hones, adică „mistuire”, pentru că acolo s-au mistuit apele în piatră.
În rândul creștinilor această sărbătoare a primit denumirea Ziua Sfântului Mihail sau Minunea Sfântului Mihail.
Astăzi este ziua onomastică a lui Mihail, numele care în ebraică are semnificația „Cine este ca Dumnezeu”.
În calendarul creștin ortodox este ziua Arhanghelului Mihail, unul dintre cei mai venerați sfinți. Cuvântul „arhanghel” înseamnă „cel mai mare Mesager”, iar numele lui Mihail (în versiunea original Mi ke el) este interpretat în mod tradițional ca „Cine este ca Dumnezeu”.
În tradiția ortodoxă Arhanghelul Mihail este denumit arhistrateg și este venerat ca conducătorul Oștirii Cerești. Drept urmare, este considerat patronul creștinilor care se luptă împotriva răului. De asemenea, Mihail este protectorul sufletelor celor morți fiindcă el a fost cel care a adus pe ceruri sufletele Sfântului Avraam și Maicii Domnului. Se crede că el este cel care stă la poarta raiului.
La Arhanghel Mihail se roagă pentru vindecarea diferitelor boli. Arhanghelul Mihail este considerat învingătorul spiritelor răi din care, după cum se crede, provin toate bolile. Numeroase izvoare vindecătoare poartă numele Arhanghelului Mihail.
În Rusia Kieveană în această zi a avut loc bratcina, un fel de sărbătoare în care ar putea fi abordate problemele interne ale familiei sau ale societății. După certuri a fost organizat un ospăț și toții se împăcau. Pe an au fost organizate două astfel de sărbători: de ziua Sfântului Mihail și de ziua Sfântului Nicolae pe 19 decembrie. Munca în această zi nu a fost permisă, se spunea că altfel va urma pedeapsa lui Dumnezeu.
În această zi o mare atenție a fost acordată vremii, venea primul ger. Oamenii spuneau: „Mihail a adus vremea rece”. Dacă după gerurile de ziua Sfântului Mihail pe frunzele copacilor apărea gheață, însemna că iarna va fi cu multă zăpadă. Oamenii observau cum cad frunzele de pe plopi tremurători: dacă se așezau pe pământ cu fața în sus, iarna urma să fie geroasă, iar dacă invers, se credea că va fi caldă.