Data prăznuirii pe rit vechi: 1 ianuarie
Ziua Sfântului Vasile a fost sărbătorită în cinstea Sfântului Vasile cel Mare, cunoscut de asemenea sub numele Vasile de la Cezarea. În secolul IV, acesta a fost Arhiepiscopul Cezareei Capadociei și a devenit cunoscut ca teolog, autor al multor predici și creatorul ideii iconostasului.
Episcopul Vasile cel Mare s-a născut în jurul anului 330 în orașul Cezarea Capadociei (Asia Mică) într-o familie creștină de la părinți evlavioși Vasile și Emilia. Tatăl Sfântului era avocat și profesor de ritorică.
Educație primară Vasile a obținut-o de la părinții săi și bunica Macrina, creștină bine educată. După moartea tatălui și a bunicei, Vasile a plecat la Constantinopol să-și continue studiile, după care a plecat la Atena unde a studiat cu sârguință diferite științe – ritorică, filozofie, astronomie, matematică, fizică și medicină.
În jurul anului 357, Vasile s-a întors la Cezarea unde a predate ritorică de ceva timp. La Antiohia, în anul 362 episcopul Meletie l-a hirotonit diacon, iar în anul 364, episcopul Cezareei Eusebiu l-a hirotonit prezbiter.
Îndeplinindu-și misiunea, Sfântul Vasile a predicat cu zel și a avut grijă de nevoile enoriașilor săi, pentru care s-a bucurat de mult respect și mare dragoste.
După viața sa scurtă, Sfântul Vasile a lăsat descendenților multe lucrări teologice, precum două cărți exegetice, despre Botez, Rânduielile vieții monahale, Omilii despre post, Regulile morale, scrieri dogmatice, despre sfințenie, despre crearea lumii și a omului și 366 de scrisori destinate mai multor persoane.
Sfântul Vasile cel Mare, împreună cu Sfântul Nicolae făcătorul de minuni a fost deosebit de venerat în poporul rus. Un fragment al sfintelor moaște ale Arhiepiscopului Vasile este păstrat în Lavra Poceaev. Capul Sfântului Vasile se află la Mănăstirea Marea Lavra din Sfântul Munte Athos, iar mâna Sfântului Vasile se află în Biserica Învierii Domnului din Ierusalim.
În Rusia Kieveană Sfântul Vasile era ocrotitorul porcilor și în ziua Sfântului Vasile țăranii au pregătit mâncăruri din carne de porc – friptură de porc, cotlete de porc fierte și altele. În această zi, țăranii au colindat spunând: „Pentru seara Sfântului Vasile dă-ne un porc și o scroafă”, „Intestinul și picioarele se aruncă la fereastră”.
Se spunea că ziua Sfântului Vasile taie perioada de Sviatki în două: între 7 și 13 ianuarie au fost sărbătorite „serile sfinte”, iar între 14 și 19 – „serile groaznice”. În această zi fetele au ghicit cu o deosebită străduință.
Această zi se credea foarte importantă pentru tot anul, așa că țăranii l-au petrecut cât mai vesel posibil și au mâncat cu poftă.
De asemenea, potrivit semnelor, în această zi țăranii țineau în casă o sumă de bani pe care nu o împrumutau nimănui ca „să nu-și dea” prosperitatea. Încă un obicei a fost legat de semănarea semințelor și a fost menit să contribuie la recoltă; copiii au semănat semințele pe joc, iar cea mai bătrână femeie din casă le colecta și le păstra până la perioada de semănare.
Oamenii au ghicit cum va fi recolta. Dacă în această zi ningea și a fost un ger mare, atunci anul urma să fie roditor. Cerul senin și plin de stele prefigura recolte bune de mazăre și fructe de pădure, iar viscolul – o recoltă mare de nuci.
În această zi își sărbătoresc onomastica persoanele cu numele:
Alexander, Bogdan, Vasili, Veaceslav, Grigori, Ivan, Mihail, Nikolai, Piotr, Platon, Trofim, Fedot.