post


Pe 12 decembrie 1817, a avut loc inaugurarea solemnă a Manejului din Moscova. Această clădire grandioasă a fost construită într-o jumătate de an la proiectul lui Augustin Betancourt, un inginer vestit, om de știință, mecanic și general-locotenent, un spaniol care servea în armată în Rusia, descendent al domnitorului Insulelor Canare în Evul Mediu.
S-a descurcat de minune cu sarcina împăratului Alexander I, care și-a dorit o sală la Moscova în care s-ar putea desfășura pentru exerciții și parade un detașament de 2 mii de soldați. Datorită construcției ingenioase, care includea un planșeu din lemn, de mult timp clădirea a rămas cea mai largă din lume.
Cu timpul, la Moscova au început să fie organizate expoziții, concerte și petreceri. În anul 1867, manejul a găzduit 12 mii de spectatori care au venit la concertul lui Hector Berlioz împreună cu Nikolai Rubinstein, care au dirijat orchestra și corul din 500 de persoane
După anul 1917, Manejul s-a transformat într-un garaj pentru mașinile autorităților. Însă după moartea lui Iosif Stalin, clădirea a fost restituită orașului.
Pe 1 decembrie 1962, aici a avut loc expoziția pictorilor avangardiști „Noua realitate”. În timpul expoziției, Nichita Hrușciov a criticat aspru arta pictorilor care și-au expus operele: „Poporul nostru nu are nevoie de asta!”. Ca urmare a impresiei atât de negative a lui Hrușciov despre această expoziție, în URSS a fost desfășurată campania împotriva abstracționismului și formalismului.
Noaptea pe 15 martie 2004 Manejul s-a ars. În martie 2005, clădirea reconstruită și-a deschis din nou porțile. Primul vernisaj, care a avut loc la Manej după reconstrucție, a fost expoziția pictorului Serghei Andriaka și a ucenicilor săi.
După restaurare, complexul a primit un subsol, extinzându-și astfel spațiul de tehnic și de expunere. În prezent, la platformele uniunii muzeale sunt organizate expoziții, concerte, spectacole și lecții.