Data sărbătoririi pe rit vechi: 5 ianuarie.
Pe 18 ianuarie, Biserica Ortodoxă Rusă prăznuiește Ajunul Bobotezei.
Ajunul Bobotezei este o seară în care creștinii ortodocși se pregătesc de Bobotează. Este una dintre praznicele împărătești. În această zi este prăznuită Boboteaza lui Iisus Hristos de către Ioan Botezătorul în râul Iordan.
Cuvântul крещаю, крещу („eu botez”) în limba rusă se traduce prin grecescul „scufund în apă”. Botezul de către Ioan Botezătorul a fost, în esență, o baie de curățare. Botezul creștin este considerat a fi luarea crucii.
Botezul de către Ioan Botezătorul avea efectul de purificare spirituală. De aceea, când Iisus Hristos a venit la botez, Ioan L-a reținut și I-a zis „Eu am trebuință să fiu botezat de Tine”. În limba rusă, Boboteaza se mai numește Înfățișarea Domnului în trei chipuri: Fiul lui Dumnezeu – Iisus Hristos a fost botezat în râul Iordan, Sfântul Duh a coborât în chipul unui porumbel, Dumnezeul Tatăl care L-a mărturisit pe Iisus Hristos cu vocea de pe cer.
Denumirea prăznuirii în limba rusă Сочельник – „Ajunul Bobotezei” este legată de tradiția de a pregăti un preparat special сочиво – fulgi de grâu fierte cu miere și stafide. Fiindcă evenimentul care urma să se întâmple a doua zi avea o semnificație aparte în viața lui Iisus Hristos, Biserica a stabilit un post strict. În această zi, precum și în Ajunul Crăciunului, nu se mănâncă până la aprinderea lumânării după Liturghie de dimineață și sfințirea apei.
În această zi, precum și în Ajunul Bobotezei, are loc Marea Sfințire a apei. În curțile bisericilor se fac rânduri mari după apă sfințită. Dacă oamenii nu pot veni la slujbă dintr-un motiv sau locuiesc prea departe de biserică, ei recurg la puterea vindecătoare a apei simple, luate dintr-o fântână obișnuită în noaptea de Bobotează, această apă nefiind considerată sfântă, însă. De Bobotează, apa în biserici este sfințită într-un mod deosebit, la Slujba de sfințire a apei Iordanului, și este denumită apa de Botez.
Apa de Botez se bea pe nemâncate, cu lingurița. Creștinul ortodox s-a dat jos din pat, a făcut cruce, a cerut binecuvântarea Domnului, s-a spălat, s-a rugat și a băut agheasmă. Dacă îi este prescris un medicament, care se ia pe nemâncate, atunci agheasma se ia prima. După aceea vine rândul micului dejun și al altor activități.
Este interzis să te cerți, să înjuri, precum și să-ți permiți fapte și gânduri rele în timp ce bei agheasmă. Altfel, apa sfințită își pierde sfințenia sau uneori se varsă pe jos. De asemenea, există o tradiție de a stropi toată casa cu apă sfințită în timp ce troparul cântă colinde de Bobotează.
Se credea că în ajunul Bobotezei zăpada obține calități neobișnuite, de aceea oamenii au strâns zăpadă pentru a o folosi cu diferite scopuri. Femeile știau că zăpada de Bobotează poate să scoată orice pată. De asemenea, se credea că zăpada de Bobotează poate vindeca boli, iar dacă faci baie cu apa din această zăpadă, îți poți păstra frumusețea pentru mulți ani.
În această seară au existat multe semne de vreme și viitoarea recoltă. Cerul înstelat prefigura că va fi multă pâine, ninsorile – recolte mai de hrișcă, iar viscolul – că se vor naște multe albine. Vânturile puternice de la sud prefigurau o vară cu multe furtuni. Oamenii credeau că dacă stelele erau strălucitoare, oile vor naște mulți pui.
În această zi își sărbătoresc onomastica oamenii cu numele:
Apollinaria, Grigori, Evghenia, Iosif, Lukian, Matvei, Polina, Roman, Semion, Serghei, Tatiana.