Pe 11 octombrie (30 octombrie) în anul l783 la ordinul Ecaterinei II la Petersburg a fost fondată Academia Rusă. Aceasta a fost o societate liberă de oameni de știință și scriitori, subsidiată de Guvern. Spre deosebire de Academia de Științe care s-a ocupat de științe exacte, scopul Academiei Ruse a fost acela de a dezvolta științe umaniste, în primul rând, ortografia limbii ruse și alcătuirea dicționarelor.
Împărăteasa a desemnat-o pe Ecaterina Dașkova în funcție de șefa Academiei Ruse, și aceasta a vizitat Academia pentru prima dată însoțită de celebrul matematician Euler.
Adresându-se profesorilor cu un discurs scurt, Dașkova și-a exprimat respectul profund față de știință și a subliniat expresivitatea limbii ruse: „Alcătuirea gramaticii și a unui dicționar va fi prima noastră sarcină”.
Înt-un termen relativ scurt, în 6 ani a fost creat Dicționarul Academiei Ruse. Apropo, Academia Franceză a lucrat 60 de ani de zile pentru a îndeplini o sarcină asemănătoare. Însăși împărăteasa și-a manifestat interesul viu în alcătuirea acestui dicționar. Acesta a cuprins nu numai cuvintele din limba ruse, dar și termeni științifici și tehnici.
În anul 1786 Dașkova și-a prezentat raportul de activitatea ultimelor 3 ani din care a reieșit că a reușit să facă multe progrese.
Prin grija ei, Academia a primit fonduri noi, biblioteca academică a devenit mai largă, a fost alcătuit un catalog, s-a făcut ordine în colecția mineralilor și în arhiva mineralilor, la gimnazii au studiat tinerii talentați, iar angajații leneși au fost demisionați.
Academicienii au fost obligați să-și publice descoperirile în reviste locale și să se abțină de la publicare în străinătate, „ca Academia să poată deveni mai cunoscută pe baza acestor descoperiri și ca statul să poată beneficia de aceste contribuții”.
În secolul XIX Academia s-a ocupat de redactarea „Dicționarului limbilor slavona bisericească și rusă”, „Gramatica rusă”, ‚Dicționarul ruso-francez” și s-a angajat în activitatea educațională (de exemplu, a contribuit activ la organizarea bibliotecilor publice în 32 de orașe).
Însă în timpul domniei țarului Nicolai I Academia Rusă a încetat să mai existe ca fiind o instituție independentă, din anul 1841 a fost unită cu Academia Rusă de Științe, iar departamentul Limbii și al literaturii ruse a ocupat un loc de cinste în rândul celolrale departamente.