Căsuța din mahalaua Țicăului sau „bojdeuca” l-a găzduit pe Ion Creangă începând cu vara anului 1872 până la moartea sa, în 1889. Acesta fusese răspopit și apoi nevoit să părăsească locuința din incinta Mănăstirii Golia.

Bojdeuca avea o prispă înspre vest, unde se afla și ușa de intrare și un cerdac, adică o logie populară, cu deschidere generoasă spre dealurile Ciric și Șorogari, către răsărit. Scriitorul s-a mutat aici, în camera din dreapta, având-o ca vecină, în cealaltă camera, pe Ecaterina (Tinca) Vartic, cea care avea grijă de Creangă. Drept mulțumire pentru dedicarea ei, Ion Creangă a cumpărat locuința pe numele ei în anul 1879.

În anul 1876, pentru o jumătate de an a locuit aici bunul său prieten și frate literar, poetul Mihai Eminescu, perioadă rememorată cu plăcere de ambii scriitori. La câteva luni după moartea lui Creangă, Tinca s-a căsătorit, lăsând bojdeuca în paragină. După moartea ei, Constantin Creangă, fiul prozatorului, împreună cu un grup de prieteni și admiratori, au răscumpărat proprietatea pentru consolidare și renovare.

Ion Creangă și-a amenajat locul după modelul casei părintești de la Humulești, cu mobilier țărănesc, cu obiecte de veselă din lemn sau ceramică, realizând o imitație conștientă a casei din copilărie. Vatra sobei, cuptorul, oalele cu sarmale, măsuța rotundă din lemn cu trei picioare, podeaua de lut năpădită de numeroase pisici, reprezentau coordonate familiare pentru hâtrul povestitor în orașul nu întotdeauna prietenos. Creangă prefera să doarmă afară, în cerdacul bojdeucii, din primăvară până în toamnă. Camera de lucru expune biroul, cu manuscrise ale scriitorului, lampa, tocul, călimara, nisiparnița, scrinul care amintește de cel al lui Eminescu și multe alte obiecte originale.

Toate poveștile și cunoscutele „Amintiri din Copilărie” au fost scrise la bojdeucă.
Pe 15 aprilie 1918, Bojdeuca Ion Creangă din Țicău a fost pusă în circuit public, devenind astfel primul muzeu memorial din România. Cu timpul, bojdeuca lui Ion Creangă a devenit cel mai vizitat muzeu din Iași, cu peste 100.000 de vizitatori anual. Acesta oferă o incursiune vie și fascinantă în universul vieții și operei originalului scriitor moldovean.

În anul 1968, în curtea Bojdeucii, a fost instalat bustul de granit al lui Ion Creangă, realizat de sculptorul Iftimie Bârleanu. Clădirea din curte cu expoziția documentară „Viața și opera lui Creangă”, biblioteca și fondul documentar constituit la 15 aprilie 1918, cât și amfiteatrul în aer liber (proiecte realizate de arhitectul ieșean Virgiliu Onofrei) au fost construite în perioada 1984-1989 și inaugurate în data de 11 iunie 1989.

Prietenia dintre poetul Mihai Eminescu și povestitorul Ion Creangă a rămas înscrisă în istoria literaturii române. S-au întâlnit probabil la finalul anului 1874, iar cele două temperamente diferite s-au completat ideal, inaugurând o prietenie care va dăinui până la finalul vieții lor. Creangă, cu verva-i caracteristică, i-a dezvăluit lui Eminescu colțișoarele boeme ale Iașului. Eminescu a recunoscut geniul de povestitor al prietenului său și l-a încurajat să scrie. Tot Eminescu l-a prezentat la Junimea și i-a asigurat astfel recunoașterea binemeritată. În 1876, după ce a fost demis din funcția de revizor școlar, Eminescu a locuit timp de șase luni în bojdeuca lui Creangă. Cei doi au rămas prieteni apropiați toată viața, iar Creangă s-a întristat profund atunci când Eminescu s-a mutat la București.