A încetat din viață remarcabila savantă Hélène Carrère d'Encausse, relatează RIA Novosti. Și-a dedicat toată viață studierii istoriei Rusiei, a devenit prima femeie în fruntea Academiei Franceze. Hélène Carrère d'Encausse a decedat în vârsta de 94 de ani în data de 5 august. Membrii familiei au spus că a decedat înconjurată de cei dragi.

Viitoarea savantă s-a născut la Paris în 1929. Tatăl ei, Georges Zourabichvili, a părăsit Rusia după Revoluția din octombrie, familia s-a stabilit în Franța.

Data înmormântării nu este încă cunoscută, dar ceremonia națională de adio va avea loc pe teritoriul Domului Invalizilor din Paris. Va participa președintele francez Emmanuel Macron.

Hélène Carrère d'Encausse a preluat funcția de Secretar Perpetuu al Academiei Franceze în 1999, în locul lui Maurice Druon. Academia a fost fondată în secolul al XVII-lea, în cadrul acesteia savanta a fost angajată în studiul limbii franceze și în reglementarea normelor sale literare. Academia are patruzeci de membri care sunt aleși pe viață și, conform tradiției academiei, au titlul de „nemuritori”.

Hélène Carrère d'Encausse și-a făcut studiile la Universitatea Sorbona și întotdeauna și-a manifestat interesul pentru istorie și științe politice. A scris aproape 20 de cărți despre istoria Rusiei. De multe ori a venit în Rusia, unde a fost primită de președintele Federației Ruse, Vladimir Putin.
Hélène Carrère d'Encausse este decorată cu Ordinul Prieteniei al Federaţiei Ruse, Marea Medalie de Aur Lomonosov a Academiei Ruse de Științe și Ordinul de Onoare (2009). De asemenea, a primit numeroase premii în Franța.
După cum a raportat Russki Mir, încă în 2019, Hélène Carrère d'Encausse a subliniat că există două modalități în care Europa poate trata Rusia, și această alegere determină relațiile dintre ele. „Pentru Europa, Rusia este ori o punte, ori o barieră. Și dacă aceasta este o barieră, atunci este periculos ”, a considerat savanta. Rusia a încercat de mai multe ori să se integreze în civilizația europeană, dar Europa nu o acceptă. Hélène Carrère d'Encausse și-a amintit că Gorbaciov, Elțin și chiar Vladimir Putin au încercat să facă acest lucru.

Eșecul lor se bazează pe temerile și disprețul european, a explicat cercetătoarea, precum și pe incapacitatea Europei de a anticipa, tratând Rusia ca pe un „țăran” și un stat autoritar. Însă dacă ne întoarcem la istorie, nu se poate trece cu vedere faptul că femeile au fost adesea conducători supremi ai țării, iar Petru cel Mare a demonstrat „o nevoie sinceră de valori europene”.