Nu puteți schimba versurile melodiei: Pavlovski Posad este într-adevăr „un oraș vechi, gânditor”, așa cum spune melodia lui Pavel Aedonițki. S-au schimbat multe de când au fost compuse versurile. În oraș și în împrejurimile sale a crescut o nouă generație, care nu numai că păstrează vechile tradiții, dar și creează tradiții noi, atrăgând din ce în ce mai mulți oaspeți în acest minunat colț al regiunii Moscova.
Plimbarea pe străzile orașului unde s-a născut Stierlitz-ul rusesc și unde sunt create eșarfele originale rusești din Pavlovo-Posad, nu va reprezenta nicio dificultate nici măcar pentru cei care nu au încă o vacanță.
Merită să mergeți pe jos de pe strada Kirov până la casa negustorească autohtonă. Aceasta este casa negustorului Smirnov (Strada Kropotkin, nr. 18), care și-a păstrat aspectul autentic datorită noilor proprietari. Nu au stricat acest exemplu tipic al stilului negustoresc rusesc cu siding și alte urâțenii. Clădirea a fost inclusă în registrul patrimoniului istoric. Există multe astfel de case, simboluri tăcute ale trecutului din oraș, trebuie doar să-i întrebați pe bătrânii locali sau pe Valeri Zavalov, expert în istoria orașului.
Există mai multe biserici în Pavlovo-Posad și împrejurimile sale, dar poate cea mai interesantă clădire este Mănăstirea Pokrovski-Vasilievski. A fost construită la sfârșitul secolului XIX de către proprietarul fabricii pentru producția de eșarfe din Pavlovo Posad, Iakov Ivanovici Labzin. Se crede că acesta a ridicat Mănăstirea în amintirea prietenului și a soției sale prematur decedați. Direct deasupra mormintelor lor, Iakov Ivanovici a construit o biserică cu două etaje, care a fost distrusă în timpul revoluției. Mai târziu, biserica a fost restaurată și pe acest loc a fost deschisă o mănăstire.
Cu siguranță ar trebui să vă plimbați prin centrul vechi al orașului, în special de-a lungul străzii Bolșaia Pokrovskaia. Vizitați piața principală a orașului – Piața Revoluției, desigur cu monumentul liderului proletariatului Lenin, admirați casa negustorului Șirokov și turnul-clopotniță al Catedralei Înălțării Domnului.
Chiar de la gară, puteți face o plimbare liniștită pe strada Herzen, unde la intersecția cu deja menționată strada Kirov veți găsi monumentul actorului Viacheslav Tihonov. A fost înaugurat cu doar câteva luni în urmă. În continuare, va apărea o clădire cu un etaj – un magazin de eșarfe din Pavlovo Posad. Acolo își pot satisface dorințele toți cei care vor să cumpere cadouri pentru orice ocazie! Şalurile, eşarfele şi ţesăturile simple și modelele de autor de cea mai bună calitate şi pentru orice buget. Sau vă puteți limita la vizitarea Muzeul de istorie a eșarfei și a șalului rusesc, care se află pe strada Bolșaia Pokrovskaia. Acolo nu numai că se împărtășesc istoria și secretele creării celebrelor eșarfe rusești, dar vă și puteți înscrie la un masterclass pentru a încerca acest meșteșug cu propriile mâini.
La cinci minute pe jos se află Muzeul de Istorie și Artă Pavlovo-Posad (Pokrovskaia, nr. 38). Acolo, exponatele expoziției se schimbă rar, ceea ce în acest caz este mai degrabă un avantaj, fiindcă nu numai că puteți vedea exponate autentice, dar puteți și simți trecutul, în plus, clădirea în sine este un monument cultural.

Muzeul de Istorie și Artă Pavlovo-Posad. Foto: Departamentul pentru dezvoltarea turismului al Primăriei Pavlovo-Posad
Muzeul de Istorie și Artă Pavlovo-Posad. Foto: Departamentul pentru dezvoltarea turismului al Primăriei Pavlovo-Posad
Iubitorii de muzee nu trebuie să rateze casa muzeu a actorului de cult Viacheslav Tihonov (strada Tihonov, 66) deschisă recent, care va fi de interes pentru toți fanii cinematografiei sovietice și rusești.

Fanii urbanismului ar trebui neapărat să viziteze fabrica „Paris”. Se află după linia de tren, într-una dintre cele mai libere zone din oraș, dar iubitorii de arhitectura uzinelor de la sfârșitul secolului XIX, desigur, vor fi încântați de fabrica pe jumătate părăsită. Clădirea alb-roșie a fost ridicată de o organizație cu numele ciudat „Societatea anonimă ruso-franceză”. Apoi, în urma crizei industriale din Occident, mulți antreprenori și-au transferat capitalul în Rusia. Fabricile de tors și țesut ale societății pe acțiuni ruso-franceze erau angajate în producția de ațe, pânză și țesături cu model de înaltă calitate, care au adus profituri excelente. Acţionarii s-au extins şi au construit blocuri de barăci de piatră pentru muncitori. Totuși, pe lângă comoditate, această inițiativă a provocat și o problemă, după muncă, muncitorii s-au adunat să bea și se băteau în același loc, în „Paris”. Microraionul industrial a dobândit o reputație proastă. Cu toate acestea, în 1918, fabrica a fost naționalizată, iar producția s-a stins treptat. Dar fostul „Paris” nu mai este considerat un loc periculos.
Pentru cei care doresc să se cufunde în natură după plimbări lungi prin oraș, activiștii locali au venit cu o mulțime de idei pentru divertisment, de la călărie prin câmpurile frumoase în aropierea satului Saurovo până la rafting sportiv cu caiacele și placile sup, excursii cu ATV-urile și bicicletele, iar iarna cu snowmobile și săniile trase de câini.