În fiecare an, la 30 septembrie, pe rit nou, creștinii ortodocși sărbătoresc Ziua de amintire a Sfintelor Mucenițe Vera, Nadejda, Liubov și mama lor Sofia
În secolul al II-lea, în timpul domniei împăratului Adrian (117-138), la Roma trăia cuvioasa văduvă Sofia (Sofia înseamnă înțelepciune). Ea a avut trei fiice, Vera, Nadejda și Liubov, care purtau numele celor trei principale virtuți creștine. Fiind o creștină profund religioasă, Sofia și-a crescut fiicele în dragostea lui Dumnezeu, învățându-le să nu se atașeze de bunurile pământești.
Zvonul că această familie ar aparține creștinismului a ajuns la împărat, iar acesta a dorit să le vadă personal pe cele trei surori și pe mama care le-a crescut. Toate patru au apărut în fața împăratului și și-au mărturisit fără teamă credința în Hristos, înviat din morți și dând viață veșnică tuturor celor care cred în El.
Surprins de curajul tinerelor creștine, împăratul le-a trimis la o păgână, căreia i-a poruncit să le convingă să renunțe la credință. Totuși, toate argumentele și elocvența educatoarei păgâne au fost în zadar, iar surorile creștine, înflăcărate de credință, nu și-au schimbat convingerile. Apoi au fost aduse din nou la împăratul Adrian, iar acesta a început să ceară cu insistență să facă un sacrificiu zeilor păgâni. Dar fetele i-au respins indignate ordinul.
Atunci Adrian supărat a ordonat ca copiii să fie supuși la diverse torturi. Sfânta Sofia nu a fost supusă torturii fizice, dar a fost condamnată la un chin psihic și mai sever de la despărțirea de copiii torturați. Suferind, mama a îngropat rămășițele cinstite ale fiicelor sale și nu a părăsit mormântul lor timp de două zile. În a treia zi, Domnul i-a trimis o moarte liniștită și a primit sufletul ei îndelung răbdător în locașurile cerești. Sfânta Sofia, după ce a suferit mari torturi mintale pentru Hristos, împreună cu fiicele ei a fost canonizată de Biserică.
Au suferit în anul 137. Cea mai mare, Vera, avea atunci 12 ani, a doua, Nadejda, 10, iar cea mai mică, Liubov, avea doar 9 ani. Astfel, trei fete și mama lor au arătat că, pentru oamenii întăriți de harul Duhului Sfânt, lipsa forței trupești nu reprezintă obstacol în calea manifestării puterii și curajului spiritual. Moaștele sfintelor mucenițe au odihnit în Alsacia, în biserica din Eschau în anul 777.
Numele originale grecești ale fetelor, Pistis, Elpis și Agapis, au fost traduse în rusă, iar numele mamei - Sofia și-a păstrat sunetul original.