Forțele de Rachete strategice, ca un compozant al Forțelor Armate, au fost înființate pe 17 decembrie 1959 la hotărârea Guvernului URSS.
În anul 1997 a avut loc o unire a Forțelor de Rachete strategice cu Forțele Spațiale Militare, forțele de apărare aerospațială, Forțele de Apărare Antiaeriană ale Forțelor Armate ale FR într-o singură forță – Forțele de Rachete Strategice Ruse.
Din iunie 2001, Forțele de Rachete strategice Ruse s-au transformat în două tipuri de trupe – Forțele de Rachete strategice și Forțele Spațiale.
Astăzi Forțele de Rachete strategice reprezintă un compozant separat al Forțelor Armate ale Federației Ruse, componenta principală a forțelor nucleare. Sunt destinate reținerii maxime a agresiunii nucleare.
Rachetele se află în stare de alertă maximă mereu, în arsenalul lor fiind toate rachetele terestre intercontinentale balistice bazate pe silozuri mobile și staționare cu focoase nucleare. Toate sunt complexe de rachete de a IV-a și a V-a generație.
Forțele constă din armate de rachete și baze militare. În componența acestora sunt unități, conexiuni, cosmodromuri, poligoane, o stație științifică de cercetare separată, un institut științific de cercetare, instituții militare de învățământ superior, centre științifice de pregătire a specialiștilor juniori și o școală a tehnicienilor, arsenaluri, uzine de reparații, baze centrale.
Strategia de dezvoltare a Forțelor de Rachete strategice pe termen scurt presupune, în primul rând, menținerea pregătirii de luptă a unităților existente, prelungirea maximă a termenelor de exploatare a complexelor de rachete, precum și dezvoltarea sistemului de conducere militară a trupelor și a armelor, creșterea fracției complexelor mobile de rachete capabile să învingă sistemele avansate de apărare antiaeriană.