Ziua de 24 februarie marchează începutul primăverii, momentul în care întreaga natură renaște, păsările își caută cuiburi și, după unele credințe populare, ursul iese din bârlog.
Odată cu aceste cadre din natură, iubirea reînvie sărbătorind Dragobetele, în timp ce alte popoare sărbătoresc ziua de Valentine`s Day. Numele Dragobete vine din legenda Babei Dochia, Dragobete fiind considerat fiul acesteia. Se spune că acesta este un tânăr chipeș, voinic și iubăreț, care își petrece timpul prin păduri.
Dacii l-au perceput ca fiind un zeu pețitor și naș ce oficia în cer, la începutul primăverii, nunta tuturor animalelor, ''zânul dragostei'', zeitate ce îi ocrotește și le poartă noroc îndrăgostiților. A devenit protectorul iubirii celor care se întâlnesc în ziua de Dragobete, iubire care ține tot anul, precum cea a păsărilor ce ''se logodesc'' în această zi.
El mai este identificat de altfel și cu zeul dragostei, Cupidon, în mitologia romană, și cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă.
În funcție de regiune, sărbătoarea este cunoscută și sub numele de ''Cap de primăvară'', ''Sântion de primăvară'', ''Ioan Dragobete'', ''Drăgostițele'', ''Logodna sau însoțitul paserilor''.
Se spune că în ziua de 24 februarie:
bărbaţii nu au voie să necăjească femeile sau să se certe cu ele, întrucât primăvara îi va aduce ghinion şi un an neprielnic
nu e de bun augur ca cineva să plângă. Tradiţia spune că lacrimile ce curg în această zi aduc necazuri şi supărări în următoarele luni
Dragobete este tratat la fel ca și noaptea de Bobotează. Tinerele care doresc să își afle ursitul, își pun sub pernă busuioc sfințit, sperând că Dragobetele le va ajuta să-și găsească ursitul
se scot din pământ rădăcini de spânz, care sunt folosite pe post de leac spre vindecarea unor boli precum cancerul
păsările neimperecheate până de Dragobete rămân fără pui peste vară
De DRAGOBETE există fel de fel de superstiții și tradiții precum:
1. Spălarea părului și al feței cu zăpadă
Se crede că apa rămasă din topirea zăpezii, are puteri magice asupra frumuseții și iubirii și că provine din surâsul zânelor. Cine își va clăti fața cu această apă, va deveni fermecătoare ca și o zână.
2. Sărutul eternității
Îndrăgostiții trebuie neapărat să se sărute în această zi, dacă vor să rămână împreună cât mai mult timp. Tot în această zi îndrăgostiții fac o logodnă neoficială, prin care își jură iubire veșnică. Acest lucru îi ajută să fie împreună pe viață.
3. Ziua distracției și a veseliei
Nu trebuie să fie cineva trist sau să plângă, altfel așa va fi tot anul și va atrage ghinioanele asupra lui. E bine să fie veselie, încât tot anul să îi meargă bine și să aibă parte de voie bună.
4. Ziua curățeniei
Femeile trebuie să facă ordine și curățenie în casă, pentru a avea un an îmbelșugat și a fi iubite de soți.
La țară, gospodarii se fereau să lucreze pământul sau să facă treabă prin curte, de teamă ca DRAGOBETELE să nu-i pedepsească pentru că munceau, în loc să petreacă.
5. Zburătoritul
"Zburătoritul"este un eveniment mult așteptat de fete și de băieți deopotrivă. Zburătoritul presupune ca băieții să alerge după fete, să le prindă și să le sărute. Odată ce se sărutau, se considera că începea relația lor de dragoste.
6. Întâlnirea celor care se plac
Dacă unei fete îi place de un anumit băiat, trebuie să facă tot ce îi stă în putință pentru a se întâlni cu el în această zi. Se spune că dacă nu se întâlnește cu băiatul drag, șansele de a fi împreună cu el sunt nule.
7. Semănarea busuiocului
Gospodinele trebuie să semene busuioc în răsadnițe, apoi să aibă grijă de răsaduri până de Sfântul Gheorghe, când îl plantează afară, în grădină. Ulterior, busuiocul semănat de Dragobete e folosit în descântece, farmece și tratamente, deoarece se consideră că are puteri magice
8. Tăierea brațului în formă de cruce
Fetele și băieții strânși în cete au obiceiul de Dragobete să își taie ușor brațul în formă de cruce, iar mai apoi să își suprapună tăieturile, simbolizând astfel devenirea acestora frați, respectiv surori. Se spune că, dacă un tânăr nu are pereche în ziua de Dragobete, atunci el va fii singur tot anul.