Arheologii au aflat că oamenii antici, care au trăit în peștera Mezmaiskaia la Caucazul de Nord, în urmă cu 31 de mii de ani au creat vopsele din mai multe componente utilizând metoda de fierbere. Este cea mai veche atestare a utilizării acestei tehnologii, relatează serviciul de presă al Academiei de Științe din Rusia.
Aceștia au lipit diverși pigmenți organici și neorganici cu ajutorul combinației proteice pe baza lipiciului din gelatină. Pentru a-l obține, au fiert pielea și oasele animalelor.
Mostrele acestor vopsele au fost descoperite pe bijuterii din oase care datează din epoca Paleoliticului târziu de către oamenii de știință din Organizația autonomă non-profit „Laboratorul protoistoriei”. Cercetătorii a suspus expertizei la Institutul de Sinteză petroliferă chimică „A. Topicev” patru artefacte deodată: două mărgele din colțul mamutului și două pandantive din osul și dintele unei ungulate. Toate bijuteriile au fost create acum 31-23 de mii de ani.
Pe mărgeaua din colțul mamutului oamenii de știință au descoperit un ornament din șase găuri în formă de punct și au observat rămășițe de material de culorile negru și roșu pe ambele părți. Vopseaua neagră s-a păstrat de asemenea pe ambele părți ale celeilalte mărgele și pe pandantivul din os. Pe celălalt pandantiv vopseaua s-a păstrat doar în jurul găurii în care a intrat ața, și pe rădăcina dintelui.
Analiza spectrală a demonstrat că componența chimică a vopselei negre pe pandantive corespunde pigmentului organic bitum, iar cea a vopselei roșii – pigmentului mineral bolus roșu sau caolinei. De asemenea, în componența vopselei au rămas urme de combinație proteică care poate fi obținută printr-o singură cale: fierbere.
„Cercetările noastre au demonstrat că oamenii care au trăit în Paleoliticul târziu, acum în jur de 31 de mii de ani, și-au decorat bijuteriile cu vopselele compuse din componente organice și neorganice. O descoperire deosebit de importantă a fost faptul că au utilizat lipiciul de gelatină animală. Bitumul, bolusul roșu și caolina pot fi obținute doar artificial cu aplicarea metodei de fierbere. În viitor, planificăm să continuăm, studierea artefactelor din peștera Mezmaiskaia”, a spus Liubov Golodanova, doctor în științe istorice, membrul principal al Organizației autonome non-profit „Laboratorul protoistoriei”.
Peștera Mezmaiskaia a servit timp de câteva zeci de mii de ani drept popasul pentru oamenii de Neanderthal (acum între 100-70 și 40 de mii de ani), iar apoi pentru oamenii de specia modernă (acum 39-23 de mii de ani). Astăzi, oamenii de știință găsesc în această zonă materiale organice unice care ajută la studierea omului și a animalelor, precum și studiază rămășițele materiilor organice pe unelte din piatră și oase și bijuterii.
