Creșterea temperaturilor de vară a dus la topirea ghețarilor, ceea ce a scos la iveală mușchii antici. Drept urmare, mușchii fosilizați ascunși de gheață timp de câteva mii de ani, au devenit accesibili pentru microorganisme și au devenit sursa de metan, gazul cu efect de seră.
Vara 2023 s-au înregistrat temperaturile de vară extrem de ridicate, iar volumul gheții din Antarctica a atins cote minime de când oamenii de știință au început colectarea datelor în anul 1979. De aceea mușchii antici acoperiți de o cupolă de gheață au început să se dezghețe. Oamenii de știință ai Centrului Federal de Cercetare „Centrul științific din Krasnoiarsk al Departamentului Siberian al Academiei de Științe din Rusia” împreună cu colegii lor au evaluat emiterile gazelor cu efect de seră, mai ales ale metanului, de la suprafața mușchilor antici în timpul expediției lor în Antarctica. Rezultatele cercetărilor au demonstrat că mușchii fosilizați emit metanul direct în atmosferă.
Potrivit oamenilor de știință, ecosistemele polare sunt extrem de sensibile la orice schimbare climatică. Compusul organic eliberat din permafrost se transformă într-o sursă de gaze cu efecte de seră. Mușchii fosilizați dezghețați devin o sursă pentru microorganisme care încep să le descompună, emițând metanul. După cum au demonstrat rezultatele cercetărilor, după topirea ghețarului în Antarctica, mușchii antici au devenit sursa de metan.
Fiindcă „scutul” de gheață de pe teritoriul Antarcticii este destul de mare, este nevoie de mult timp pentru ca să se topească în întregime și să ivească viața organică fosilizată. Ne așteptăm că topirea ghețarilor va continua și se vor descoperi mai multe teritorii acoperite de mușchi antici. Rezultatele acestor cercetări au o semnificație deosebită pentru prognozarea fluxurilor de gazele cu efect de seră în zona topirii ghețarilor în urma schimbărilor climatice. Acum există o posibilitate unică de a evalua consecințe potențiale ale topirii ghețarilor iminente, în urma căreia vor ieși la suprafață rămășițele plantelor.